Deşi anxietatea şi atacul de panică sunt foarte des întâlnite în zilele noastre, pacienţii nu primesc un diagnostic clar al problemei lor, fiind împinşi către ajutorul unui psihiatru, ce le oferă o medicaţie de multe ori costisitoare şi periculoasă.
Anxietatea este de fapt o problemă din trecut manifestată în prezent. Pur şi simplu nu vrem să ne detaşăm şi să trăim în momentul acesta, de teamă să nu vedem ceva la fel de urât ca atunci când am avut parte de un şoc emoţional, sau o situaţie nefericită care ne-a marcat profund.
In unele cazuri anxietatea se întâlneşte (asociată) în nevroze, schizofrenie ori în depresie. Tulburările acestea cuprind o mulţime de probleme cum ar fi: anxietate generalizată, fobie socială, fobii specifice, atacul de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă şi stresul post-traumatic. Lucrurile pe cât par de simple pe atât sunt de complicate.
Tot ce ar trebui să facem este să ne detaşăm, să respirăm adânc şi să nu mai alimentăm acele amintiri care ne fac rău. Odată ce mesajul este pe deplin înţeles în subconştient, problema dispare de la sine. Sigur că pe există şi metoda tradiţională de vindecare, dar aceasta nu asigură rezolvarea problemei, ci doar tratează efectul.
De îndată ce renunţăm la tratament, starea de rău reapare, tăcând referire aici la intervenţia medicală de specialitate (terapie comportamentală) şi la tratamentul medicamentos (cu antidepresive).
Persoanele care suferă de aceste tulburări de anxietate, prezintă un risc ridicat de suicid, dacă este asociat şi cu o depresie. Toate acestea duc la deteriorarea relaţiilor sociale şi închiderea şi mai tare a persoanei înăuntrul ei, căutând mereu un loc unde să se ascundă şi să se simtă în siguranţă.
Simptomele stării de anxietate sunt: sentimentul constant de frică, senzaţia de catastrofă iminentă, dureri musculare, tensiune şi durere în muşchi, gura uscată şi senzaţia permanentă de sete, sub-alimentaţie sau supra-alimentaţie, diaree, iritabilitate, insomnie, îngrijorare tară motiv, evitarea tuturor activităţilor care ar putea s-o pună într-o stare de declanşare a problemei iniţiale, transpiraţie excesivă însoţită de mirosul specific, frică, tremurat, panică acută, bătăi accentuate de inima, dificultăţi de respiraţie, apăsări în piept, noduri şi junghiuri în stomac, ameţeli, nelinişte, greaţă şi chiar leşin.
Cauzele apariţiei anxietăţii provin de la un stres identificabil, cum ar fi: un loc de muncă solicitant, conflictele din familie, eforturi fizice şi intelectuale prelungite, lipsa de odihnă, consumul exagerat de cofeină, dezechilibre hormonale, diete pentru pierderea în greutate, decesul unei persoane dragi, o boala apărută brusc, ori dintr-un stres nedetectat, născut dintr-o amintire îndepărtată traumatizantă. Tulburarea mai poate apărea şi datorită moştenirii genetice ori întreruperii bruşte a consumului de tutun, alcool ori unui tratament medicamentos.
Pentru a se pune un diagnostic coreei de anxietate, trebuie analizat dacă nu cumva starea supărătoare provine şi din alte surse precum:
- hipertiroidia (producere excesivă de hormoni tiroidieni);
- hiperealcemia (prea mult calciu in organism);
- hipoealcemia (prea puţin calciu in organism):
- tulburări cardiace cum ar fi: hipertensiune, insuficientă oxigenarea inimii etc.
Tipuri de anxietate:
Anxietatea generalizată, liste o stare anxioasă ce persistă timp îndelungat şi se manifestă zilnic, iar persoana in cauză nu o poate controla. Reprezintă fricii exagerată născută din lucruri banale: poate fi provocată de despărţire;) de prieteni sau familie, probleme de sănătate, probleme ia locul de muncă, probleme financiare, ratarea unei întâlniri importante, de fapt intr-un cuvânt - tot ceea ce poate fi catalogat ca important pentru individ.
Nevroza anxioasă. Se caracterizează printr-o stare de nelinişte, adesea extremă, cu frică de moarte însoţite de sufocări, palpitaţii, transpiraţii, ameţeli, tremurări şi eu senzaţia de oprire a bătăilor inimii.
Fobia socială. Frica de a nu fi analizat şi judecat în public, umilit sau discreditat de către ceilalţi, îl face pe individ să evite tot ceea ce ar putea să-l pună înîr-o astfel de situaţie şi îl izolează de societate. Activităţi precum: vorbitul în public, mâncatul la aceeaşi masă cu mai multe persoane, dansatul intr-un local, sau orice altă activ itate în grup este de neimaginat pentru o persoana anxioasă.
Fobiile specifice. Includ aici orice situaţie sau obicei de care persoana se sperie, manifestându-se prinlr-un atac (ie panică greu de controlat, comportandu-se astfel naţional şi exagerat pentru persoanele din jur.
Toate fobiile au o frică generală inconstienta de moarte sau de altceva. Dacă am vedea motivul pentru care ne agăţăm cu atâta disperare de viaţă, am observa că aceste manifestări sunt nejustificate şi că au fost declanşate cu foarte mult timp in urmă fără ca noi măcar să fim conştienţi. Trebuie doar să săpăm acolo, adânc în subconştient şi să ne amintim momentul şi lucrul care le- a produs şi astfel vom afla singuri răspunsul.
Tulburarea de panică. Este una din formele clinice de anxietate, în care persoana manifestă brusc, în cele mai neaşteptate momente, nişte episoade foarte intense de frică sau anxietate, care durează de regulă doar câteva minute.
Tulburarea de panică poate să fie depistată dacă atacurile de panică sunt frecvente şi există şi o frică intensă şi persistentă de apariţie a unui alt atac de panică. Ingrijorarea cu privire la o posibilă consecinţă (infarct, existenţa unei boli psihice etc.). teama de a nu rămâne singur, vizite repetate la un interval excesiv de scurt la medie etc.
Tulburarea Obsesiv-Compulsivă. Astfel de oameni au gânduri obsesive şi gesturi de necontrolat, în acelaşi timp simt nevoia să efectueze ritualuri pentru a se simţi în siguranţă, cum ar fi spălatul excesiv pe mâini sau verificarea repetitivă a numitor lucruri.
Tulburarea de Stres Post-Traumatic. Apare dupa un eveniment fizic sau psihic extrem de traumatizant. Astfel de persoane au reacţii de suferinţă şi furie, severe, prelungite, care afectează in mod dramatic viaţa lor de zi cu zi. Acestea pot să includă gânduri sau imagini marcante despre situaţia traumatizantă, care sunt la fel sau chiar şi mai stresante decât evenimentul original. De obicei încep să evite situaţiile sau evenimentele care le reamintesc de traumă.
Pentru a reduce măcar stări le nefericite, persoana trebuie să urmeze câţiva paşi, până la eliminarea completă a problemei:
- Scăderea nivelului de stres şi micşorarea tensiunii nervoase;
- Efectuarea de exerciţii de relaxare ce implică 10-20 de minute de respiraţie şi exerciţii de relaxare musculară;
- Restricţii la alcool, tutun şi cofeină;
- Schimbarea alimentaţiei, eliminarea grăsimilor şi a zahărului;
- Terapia prin artă de orice fel (pictură, croitorie, fotografie, scris etc.).
Din cauza tulburărilor psihice multe persoane au probleme cu somnul. Mare atenţie aşadar la ceea ce ne impresionează! Visele sunt de fapt produsul imaginaţiei noastre alimentate de tot ceea ce vedem, simţim şi trăim. Ceea ce ne rămâne impregnat în subconştient, chiar şi după ce vor trece mulţi ani, va ieşi în conştient şi atunci se va manifesta în cel mai înfiorător coşmar.
"Teama de pericol este de o mie de ori mai îngrozitoare decât pericolul prezent, şi neliniştea pe care ne-o provoacă previziunea răului este mai de nesuportat decât răul însuşi. ’’ - Daniel Detbe
Tratamentul constă în:
- Psihoterapie - utilă pentru a afla cauza principală a declanşării problemei;
- Terapie cognitivă, ce pune accent pe schimbarea modului de gândire;
- Medieamentaţia. cum ar fi benzodiazepinele, cu rol de a ameliora simptomele tulburării, dar acestea pot cauza şi efecte adverse cum ar fi: ameţelile, iritahilitatea şi tulburările de echilibru (deosebit de periculos pentru cei cure conduc - maşina, motocicleta, chiarşi bicicleta): aceste substanţe de sinteză de asemenea provoacă dependenţă:
- Exerciţii fizice;
- Presopunctură;
- Aromaterapie;
- Masaj;
- Fitoterapie;
Pentru anxietate si insomnie se face o infuzie din flori de tei, lavandă, muşeţel şi iasomie (2-3 grame de flori uscate la 200 ml apă clocotită ce se acoperă 5 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, intre mese sau înainte de culcare).
Pentru depresie, anxietate, stres:
- lavandă tinctură (intr-un borcan se pune l' plantă, se completează cu alcool de 70, se lasă la macerat 14 zile, agitând din când in când borcanul) 1 linguriţă la " pahar de apă de 3-4 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 3 luni.
- Sunătoarea este remediul clasic antidepresiv, redând buna dispoziţie şi alungând gândurile rele, efectul ei este egal cu antidepresivele de sinteză. Mod de folosire 1 linguriţă de plantă la 1 cană de apă clocotită, de 3 ori/zi.
- Ginsengul ameliorează stările de oboseală şi de stres, urmând o cură de 6 - 8 săptămâni. Planta conţine vitamina B1, B2 şi estrogen producand o stare de calm.
- Valeriana conţine substanţe active extrase din rădăcină, care liniştesc nervii şi relaxează. Efectul calmant şi somnifer vine din uleiurile eterice. Se găseşte sub formă de tinetură, ceai, drajeuri.
Anxietatea se poate reduce prin consumul de fosfor, ce poate fi gasit mai ales in telina, ce are ca efect diminuarea hormonilor de stres, de asemenea in varză, salată şi alte crudităţi antioxidante (conţin vitamina A. C. E). elimină stările anxioase.
Usturoiul, castraveţii, bananele şi curmalele reglează circulatia sanguina, avand un efect calmant.
Nucile si alunele sunt bogate in magneziu, astfel reglănd funcţiile suprarenale şi metabolizarea acizilor graşi esenţiali, dar trebuie consumate cu moderaţiei.
Fragment din cartea "Intunericul tulburarilor psihice catre Lumina Vindecarii", Editura Agaton
Cumpara cartea "Intunericul tulburarilor psihice catre Lumina Vindecarii"
-
Anxietatea
Publicat in : Sanatate si stiinta -
Calea spre sine insusi si anxietatea
Publicat in : Religie -
Cauzele anxietatii
Publicat in : Credinta -
Tamaduirea fricii. Frica de Dumnezeu
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.