Atitudinea la masa

Atitudinea la masa

ÎPS: Nu noi să-i învăţăm pe credincioşi, înţelegeţi? Ci să le spunem ceea ce ne învaţă Hristos. Vine unul şi mă întreabă, un călugăr: „Ce să fac, că eu din tinereţe, din copilărie sunt la mănăstire, nu am mâncat carne, în mănăstirea noastră nu se mănâncă carne. Şi zice: acuma, din când în când, mă duc şi eu, sunt invitat, pe la un hram,
la o mănăstire unde se pune pe masă mâncăruri şi hrană şi came şi de toate. Sau, sunt invitat la o familie de creştini şi acolo ne serveşte cu mâncăruri cu came, cu ce se serveşte. Eu ce să fac pentru că aş dori ca să-mi păstrez canonul meu? O viaţă întreagă nu am mâncat carne, iar acuma sunt pus în situaţia aceasta” Şi atunci ce-am răspuns eu: „Nu mă întreba pe mine! L-ai întrebat pe Hristos?” -„Cum?” „L-ai întrebat ori nu l-ai întrebat? Citeşti din Scriptură sau nu citeşti?” -„Apoi, o citesc!” „Citeşti? Rău o citeşti. Cum zice Sfânta Scriptură şi în altă parte? L-ai întrebat? Ce zice în cazul acesta Hristos: Orice ţi se pune în faţă la masă, mănâncă ce se pune pe masă. Aşa spune cuvioase?” „- Aşa!” „- Deci, atunci, de ce mă întrebi pe mine când ne dă răspunsul Hristos? Dar dacă totuşi ai îndoială şi ai vrea totuşi să-ţi păstrezi rânduiala ta, există atunci un mijloc: stai la chilia ta, nu te duce la hramuri şi nu te duce la prieteni. Stai la chilia ta şi-ţi păstrează tipicul şi regula!” Clar? Clar!

Pr. Petru: Ar mai fi o întrebare aici. Vis-a-vis de masa de pomană, la care participă şi preotul şi, dacă e în post, sunt unii care nu sunt cu postul şi te trezeşti că trebuie să binecuvintezi o masă de dulce în post. în cazurile acestea, în care masa ţi-e pusă înainte, ce-ai de făcut, tu, ca preot? Ce trebuie să facă un preot?

ÎPS: Da! în primul rând, părinte, asta înseamnă că nu i-ai educat pe creştini. Că dacă i-ai fi’educat, un creştin ştie că e post, că e vineri, că e miercuri şi nu te pune în situaţia asta neplăcută, adică anticanonică. Dar trebuie educaţi creştinii ca şi la spovedanie. Deci, creştinii nu i-ai educat. Acesta este un aspect, un mijloc, o cale. Este şi altă cale. Şi la cuviosul ăla i-am dat şi a doua cale. Dacă totuşi eşti invitat, du-te măi frate la hram, dar nu face opinie separată, că “eu nu mănânc came, mie nu cumva mi-aţi făcut un peşte”, sau nu ştiu ce. Toată lumea îşi bagă nasul în farfurie şi se uită şi zice: „măi, da noi sîntem tare păcătoşi. Uite, acesta nu mănâncă carne şi noi mâncăm, acesta nu bea o ţuică, iar noi bem. Vai de mine!” Ii ruşinezi, îi compromiţi pe toţi de la masă! Ai dreptul ăsta? N-ai dreptul ăsta! Taci din gură! Fă-te şi tu că mănânci, cum mi se întâmplă şi mie. Aduce de exemplu, printre altele, cafea. Serviţi o cafeluţă? Pune-o numa aicea! Toată lumea serveşte. Dar eu nu spun: „Apoi, eu nu servesc cafeluţă!” Şi în dreapta şi în stânga sunt episcopi: „Nu, nu, că eu nu servesc, dar ştiţi că, eu nu beau cafea, ştiţi....şi se face o întreagă... Şi apoi o jumătate de ceas, tot se explică cum că eu nu servesc, că nu ştiu ce... Du-te, domnule, nu veni cu prostii din astea! Lasă să te servească omul! Lasă să pună pe masă! Serveşti ce doreşti, ce crezi că îţi convine şi restul rămâne acolo! Nimeni nu o să te ia cu bâta. Nu numai la masă la acele ocazii, ci şi în familie, fraţilor! Eu sunt în familie şi maica Andreea, care mă serveşte, care e îngerul lui Dumnezeu, vine şi îmi aduce masa. Dacă mănânc, ori de data aceasta nu sunt decis să servesc, nu-i spun: Mulţumesc, nu servesc! Maica, se omoară să-mi aducă tot ce poate ea mai îngrijit şi eu desconsider munca ei: „nu, mulţumesc, că eu nu servesc!” Cum vine asta? Nu e frumos. Dacă nu pot, ciugulesc ceva, şi dacă nu ciugulesc şi mai bine, las acolo. Noi avem un consens. După 10 minute sau un sfert de oră, maica vine şi ridică masa. Nici nu întreabă niciodată: aţi servit, n-aţi servit, a fost bună, nu a fost bună? Nu. Nici nu discutăm. Şi în familie aşa se face. Iar de multe ori şi dacă nu-mi convine ce mi-a pus pe masă, tocmai fiindcă nu-mi place sau nu îmi convine, nu mă arăt. Nu critic niciodată. Servesc, şi nu plesneşte stomacul. Adică, niciodată să nu jigneşti, niciodată să nu superi.
Nişte călugări pleacă să meargă la o mănăstire în pustie şi iau un ghid. Aceasta este tot de la sfinţii părinţi. După ce călătoresc o parte de drum şi începe să se facă ziuă, ghidul constată că a rătăcit drumul. Făcuse drum de o noapte întreagă. Atunci, cu ruşine ghidul zice: „Vai, părinţilor, nu vă supăraţi, zice: Am rătăcit drumul!” Şi ce îi răspund călugării? Ce îi răspunde cei ce conducea: „Am văzut de aseară că rătăcim!” „Şi de ce nu mi-aţi spus?” „N- am vrut să te jignesc!”

Pr. Gabriel: Extraordinar!

ÎPS: Vă doresc din toată inima o noapte binecuvântată! Şi nu vă zic „Poftă bună”, pentru că am învăţat că „Poftă bună” nu-i un cuvânt creştinesc.

Pr. Claudiu: Dar cum se zice? Cum ar zice un creştin?

ÎPS.: Nu ştiu, nu ştiu! Am învăţat de la părintele profesor Isidor Todoran. Era aici cu doamna într-o vară. Am luat masa aici în sufragerie, iar el a rămas sus, în birou, că avea probleme de terminat...o lucrare. Atunci eu am mers la masă cu doamna Todoran şi cu copilaşul, cu Ionuţ. După ce copiii au plecat cu fraţii la joacă, întreabă prof. Todoran pe doamna: „Da, Ionuţ mâncat-o?”, că aşa vorbea el...îl cunoaşteţi. îl cunoaşteţi sau nu-l cunoaşteţi?

Pr. Claudiu: Pe părintele Isidor Todoran, da! Şi fiica dânsului, doamna Oniţiu, e în Cluj, mai trăieşte.

ÎPS: Dar pe Isidor Todoran îl cunoaşteţi?

Rep: Numai din scris. Personal, nu!

ÎPS: A! O mare personalitate! ...Bun! Şi zice: „Da, Ionuţ mâncat-o?” Vorbea aşa foarte repezit, foarte dur: „Mâncat-o Ionuţ?” Iar doamna răspunde: „N-a mâncat” „- Dar de ce?” „- Pentru că a spus că nu-i place mâncarea.” Atunci Todoran se repede şi-i zice: „- Cum nu-i place mâncarea? Mâncarea nu se mănâncă din plăcere! Mâncarea se mănâncă pentru că trebuie mâncată!”

Deci a mânca din plăcere, înseamnă pentru mine, tot o ispită, dacă mănânci cu poftă şi din plăcere. Doamne ajută!

ÎPS: Care crezi, frăţia ta, că e diferenţa dintre vinul de la Cana Galileii şi vinurile care se beau în toată lumea?

Pr. Claudiu: Acela a fost binecuvântat.

ÎPS: Lipsea un element.

Pr. Mihai: Care element?

ÎPS: Elementul diabolic, care în toate băuturile alcoolice se strecoară.

Pr. Claudiu: Care?

ÎPS: Diabolic. Care generează răul. Vinul din Cana Galileii a fost făcut prin puterea lui Dumnezeu, printr-o taină, în care nu există elementul nociv al alcoolului obişnuit. Ai înţeles acuma?

Pr. Gabriel: Acolo a fost binecuvântare, acesta e patimă;

ÎPS: Pentru că nepricepuţii îşi pun întrebarea: Uite totuşi, la nunta din Cana Galileii s-a băut, pentru că a mai fost nevoie. Da! La orice nuntă se bea! Ca să-ţi răspund acum la ideea care te chinuie pe dumneata. Din vinul ăla poţi să bei un pahar mare şi din vinul acesta poţi să bei un pahar mic. Aşa că trebuie să fim cumpătaţi...Când am musafiri, atunci maica îmi aduce şi mie, pentru ca eu să nu stau aşa, cu mâinile în sân, deoarece atunci se intimidează musafirii. Le este ruşine să consume ceva. Aşa, cu episcopul împreună, invitaţii se simt bine.

Eram odată la masă la Craiova, invitaţi la mitropolitul Nestor. Ştiam că e slăbit. Lângă mine era un episcop şi dincolo era mitropolitul Nestor la masă, iar el avea o sticlă în faţa lui. în sticlă se părea că e coniac şi mereu punea în păhărel şi bea şi închina, bea şi închina. Episcopul care era lângă mine, prieten bun cu mitropolitul, a văzut că eu mă mir îngrijorat. îl vedeam că punea păhărel după păhărel. Şi atunci episcopul îşi bagă mâna aşa discret şi fură paharul de la mitropolit din faţă şi mi-l pune mie şi zice: “Ia şi gustă!” Iau şi gust şi, când colo, era apă de ploaie. Era ceai. Aşadar, şi eu, la mese când mă duc, iau un fleac. Iau apă sau un pepsi care e colorat şi lumea zice: preasfinţitul a băut pahar după pahar. Că pepsi are culoarea vinului.

Rep: Dumneavoastră serviţi cafea?

ÎPS: Eu am cafeaua mea. Eu beau un fel de cafea, cum îi zice?

Rep: Cappuccino.

ÎPS: Da, cappuccino. Apă goală...zice că e fără cofeină. Eu m-am divorţat şi de alcool şi de cafele şi de alte multe.

Fragment din cartea "Dialoguri la Rohia", Editura Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului

Cumpara cartea "Dialoguri de la Rohia"

 

Pe aceeaşi temă

08 Februarie 2021

Vizualizari: 600

Voteaza:

Atitudinea la masa 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Experienta vietii cu Hristos
Experienta vietii cu Hristos Mărturisesc că nu m-am gândit să public o carte de teologie, cu atât mai puțin un volumde predici, cu toate că mi-aș fi dorit mult să o pot face. Întrebată fiind dacă am supărat-o cu ceva, buna mea mamă, Rozalia Flueraș, spunea că nu am supărat-o decât cu 62.00 Lei
Slujind lui Dumnezeu si semenilor
Slujind lui Dumnezeu si semenilor Libertatea cea mai adâncă este de a te lăsa mereu răpit în Hristos, pentru a petrece cu El în veșnicie. Numai în Biserică, ascultând și împlinind poruncile lui Dumnezeu și învățătura evanghelică, credinciosul se poate împărtăși de roadele jertfei lui Hris 49.00 Lei
Acatistier al Sfintilor Isihasti si Marturisitori
Acatistier al Sfintilor Isihasti si Marturisitori Preaslăvirea lui Dumnezeu și cinstirea Sfinților este o punte luminoasă între cele vremelnice și cele veșnice. Oferim rugătorilor creștini acest Acatistier, nădăjduind că ne va fi tuturor spre folos duhovnicesc, în străduința de a ne alipi de tot binele 34.00 Lei
Minunatele fapte si invataturi
Minunatele fapte si invataturi „Câştigaţi virtuţile opuse păcatelor. Tristeţea este călăul care ucide energia de care avem nevoie ca să primim în inimă pe Duhul Sfânt. Cel trist pierde rugăciunea şi este incapabil de nevoinţele duhovniceşti. În niciun caz şi indiferent de situaţie să 27.00 Lei
Sfaturi pentru familia crestina
Sfaturi pentru familia crestina Rugăciunea Stareților de la OptinaDoamne, dă-mi să întâmpin cu liniște sufletească tot ce-mi aduce ziua de astăzi.Doamne, dă-mi să mă încredințez deplin voii tale celei sfinte.În fiecare clipă din ziua aceasta povățuiește-mă și ajută-mă în toate.Cele ce 29.00 Lei
Rugaciunea inimii
Rugaciunea inimii „Rugăciunea nu este o tehnică elaborată, nu este o formulă. Rugăciunea inimii este starea celui ce se află înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu este atotprezent, însă eu nu sunt întotdeauna prezent înaintea Lui. Am nevoie de o tradiție vie, de un Părinte 34.00 Lei
Dialoguri la hotarul de taina
Dialoguri la hotarul de taina Cartea aceasta de dialoguri cu Părintele Valerian, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României de astăzi, este de o frumusețe rară prin arta cuvântului și adâncimea spiritului. Ea răspunde întrebărilor omului contemporan mai însetat de mântuire decât 38.00 Lei
Bucuria cea vesnica. Nasterea si Invierea Domnului
Bucuria cea vesnica. Nasterea si Invierea Domnului Părintele Ieromonah Valerian Pâslaru, Starețul Mănăstirii Sfântul Mucenic Filimon, unul dintre cei mai apreciați duhovnici contemporani, în cartea de față, în convorbirile sale cu teologul și scriitorul Florin Caragiu, ne vorbește despre renaștere și 32.00 Lei
Un graunte de iubire. Despre o viata traita cu sens
Un graunte de iubire. Despre o viata traita cu sens De atât avem nevoie pentru a trăi cu mai multă credință și a face bine celor de lângă noi. Într-o lume care pare să uite cât de prețioasă este viața, această carte este un mesager al speranței: împreună, putem să transformăm un grăunte de iubire într-un 55.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact