Biblioteca lui Eusebiu de Cezareea a ramas in istoria Bisericii ca una dintre cele mai importante colectii de scrieri din primele sase veacuri crestine. Trei mari personalitati ale vietii Bisericii si-au pus amprenta in mod deosebit asupra bibliotecii din Cezareea, Origen, Sfantul Pamfil si Eusebiu, fiecare contribuind la imbogatirea acesteia cu noi lucrari. Colectia bibliotecii din Cezareea cuprindea scrieri crestine si iudaice, dar si literatura greaca, in principal lucrari filosofice si istorice.

Orasul Cezareea

Irod cel Mare a infiintat orasul Cezareea Maritima, numit astfel in onoarea imparatului Augustus, intre 22 si 9 i.Hr. , pe locul Turnului lui Strato. Noul oras detinea un port mare, un palat rafinat, un templu inchinat Romei si lui Augustus, si alte edificii specifice culturii urbane greco-romane: teatru, amfiteatru si apeduct. Alte edificii au fost adaugate ulterior precum hipodromul si cel de-al doilea apeduct construt de Adrian. Cezareea era resedinta oficiala a prefectilor si legatilor imperiali romani in Iudeea, devenit colonie romana sub Vespasian, si metropola sub Severus. Populatia, aproximativ 45000 de locuitori, la inceputul secolului I, era formata din greci, iudei, samariteni, o comunitate crestina aparand inca din vremea apostolica. Din orice punct de vedere, Cezareea era un oras prosper si complex. Pe langa importanta sa politica si economica, Cezareea s-a bucurat de renume in intreaga lume crestina, mai ales datorita bibliotecii crestine, care a facut din acest oras un centru cultural al vremii.

Biblioteca lui Eusebiu de Cezareea

Prima marturie despre biblioteca din Cezareea deriva dintr-o scrisoare sinodala ce a fost scrisa undeva in Palestina, in timpul Controversei Pascale din 190, din care Eusebiu citeaza in Istoria Bisericeasca. Cercetatorii spuns insa ca aceasta ar fi fost mai degraba o colectie de acte oficile ale scaunului episcopal.

O biblioteca crestina, in adevaratul sens al cuvantului, cu lucrari de literatura si invatatura, se poate spune ca a fost intemeiata in Cezareea atunci cand marele invatat alexandrin, Origen (185-253), s-a stabilit in acest oras, in timpul episcopatului lui Teocticus. In anul 230, Origen aflandu-se intr-o neintelege cu episcopul sau, Demetrius, va fi tot mai frecvent absent din Alexandria. Incepand cu 232 Origen a fost hirotonit preot in Cezareea, care a devenit astfel “casa” acestuia, pentru urmatorii 20 de ani. Acesta a adus la Cezareea o serie de lucrari ale ale vremii sale pentru a-l ajuta in exegeza biblica si activitatea didactica.

Panegiricul lui Origen, atribuit Sfantului Grigorie Taumaturgul, atesta ca acesta avea studenti, carora le oferea educatie filosofica si teologica. Deoarece, Origen a fost membru al clerului cezarean, scoala sa trebuie sa fi avut binecuvantarea Episcopului locului, Teoctist.

Scoala din Cezarea nu poate fi clasificata ca scoala catehetica sau ca institut teologic, scopul lui Origen fiind ca prin studiul filosofiei, sa-i introduca pe pagani in crestinism, iar pe crestini in cultura clasica. Origen nu-si incepea procesul educativ pornind de la invatatura crestina, dar sigur, sfarsitul acesteia era studiul Sfintei Scripturi, si, initierea in Tainele crestine. Daca, la sfarsitul activitatii didactice in Alexandria, Origen preda doar celor mai pregatiti elevi, in Cezareea preda de la introducerea in filosofie, pana la introducerea in teologie.

Biblioteca continea in vremea lui Origen lucrari de Alexandru Polihistor, Aristobul, Caeremon, Hrisipp, Heracliu, Herma, Ignatie al Antiohiei, Iosif Flaviu, Meliton de Sardes, Numeniu, Oenomaus, Filon din Alexandria, Filon din Byblos, Platon, Plutarh, si, posibil, Zeno, pseudoepigrafe ale Vechiului Testament, si apocrife ale Noului Testament. Si multe alte lucrari au fost aduse de Origen: istorii, lucrari de filosofie, florilegii si poezie.

Dupa moartea lui Origen, intre 251-253, biblioteca a trecut sub autoritatea episcopala.

Urmatorul invatat crestin care a contribuit in mod insemnat la dezvolatarea Bibliotecii din Cezareea a fost Sfantul Pamfil. Acesta provenea dintr-o famile de nobili patricieni din Beirut, si a primit o educatie aleasa. La 280 a studiat in Alexandria sub presbiterul Pierius, cunoscut ca “Origen cel Tanar”. De aici, se pare ca Pamfil a mers in Cezareea. Scoala lui Pamfil era asemenatoare cu cea a lui Origen sub aspectul metodei. Asemenea lui Origen, a achizitionat la randul sau, numeroase scrieri pentru biblioteca din Cezareea. Alte cateva lucrari filosofice trebuie sa fi fost achizitionate in timpul lui Pamfil, precum cele ale lui Plotin si Porfiriu.

Dar si lucrari ale autorilor crestini, incluzandu-l pe Pierius si, probabil, Dionisie din Alexandria, dar in special cele ale lui Origen (pe multe transcriindu-le el insusi). Se crede ca in vremea persecutiilor din timpul imparatului Deciu, biblioteca din Cezareea ar fi suferit pierderi insemnate, deoarece nu se explica cum Sfantul Pamfil a depus un mare efort sa achizitioneze copii ale scrierilor lui Origen pentru biblioteca. Activitatea acestuia se poate caracteriza in linii mari, prin organizarea lucrarilor lui Origen, producerea unor copii fidele ale Sfintei Scripturi. Totodata, Pamfil a realizat un catalog al lucarilor din biblioteca, astazi pierdut.

In tot acest demers, unul costisitor de altfel, se crede ca Sfantul Pamfil s-a folosit de o parte din averea sa, avand in vedere originea nobila, bucurandu-se totodata si de sustinerea crestinilor instariti din Cezareea.

Cel care a ucenicit langa Sfantul Pamfil a fost Eusebiu, cel care prin pronia lui Dumenzeu avea sa ajunga atat episcop al acestui oras, cat si cel care a coordonat activitatile in biblioteca.

Marea Persecutie a intrerupt activitate ain Scoala din Cezareea: Sfantul Pamfil a fost arestat (noiembrie 307) si martirizat (16 februarie 310), dar Eusebiu nu a fost vatamat, fiind in stare sa termine lucrarea "Apologia lui Origen", cinci carti pe care Sfantul Pamfil le-a scris in inchisoare. Desi Diocletian a ordonat distrugerea bisericilor si Sfintei Scripturi, biblioteca a supravietuit persecutiei.

Din anul 315 Eusebiu a fost episcop al Cezareeei pana la moartea sa, pe 30 mai 339. Cand Imparatul Constantin a dorit sa ofere bisericilor din Constantinopol, editii noi ale Sfintei Scripturi, a apelat la Eusebiu si la Biserica din Cezareea, pentru a lucra 50 de copii ale Bibliei si pe pergament. Imparatul era incredintat de faptul ca Eusebiu poseda in Cezarea nu numai copii fidele ale Sfintei Scripturi, ci si stiinta de a crea lucrari de calitate.

In ultimele cinci decenii de viata, mai intai alaturi de Sfantul Pamfil apoi independent, Eusebiu a imbogatit constant colectia bibliotecii din Cezareea. Se vor adauga o serie de edicte imperiale, pe care le va aminti in Istoria Bisericeasca, precum si lucrari ale scriitorilor crestini ai vremii sale, precum Metodiu, Porfiriu si Plotin.

Eusebiu si-a aratat recunostinta fata de Sfantul Pamfil, dupa moartea acestuia (310) scrindu-i viata, si preluand apelativul “Pamphili” (al lui Pamfil). Unii cercatatori, au spus ca este posibil ca Eusebiu sa fi fost infiat de catre acesta tocmai pentru a putea mosteni de la el biblioteca. Ipoteza nu se sutine insa, mai ales ca aceasta biblioteca nu era una privata, ci aflata sub patronajul Bisericii.

Potrivit Fericitului Ieronim, care s-a stabilit in Beteelm in 386, succesorii lui Eusebiu in scaunul episcopal, Acaciu si Euzoius, au lucrat la randul lor la restaurarea bibliotecii. Actiunile lor au avut in vedere mai ales transcrierea lucrarilor de pe papirus pe pergament.

La mijlocul si spre sfarsitul secolul al IV-lea, biblioteca din Cezareea avea sa fie vizitata de cativa parintii ai Bisericii. Sfantul Grigorie de Nazians, de exemplu, a studiat in tinerete in Cezareea cu retoricul Tespesius. Se spune ca Sfantul Ilarie de Poitiers si Eusebiu de Vercelii au folosit, la randul lor, biblioteca din Cezareea.

Fericitul Ieronim, in perioada in care a stat la Betleem, intre 386-420, a calatorit la Cezareea pentru a vizita biblioteca. Acesta, de exemplu, a gasit aici “Hexapla” lui Origen, o copie a comentariului lui Origen la profetii mici scris de Sfantul Pamfil. A mai gasit lucrari precum “Evanghelia dupa Evrei” si “Apologia lui Origen” a Sfantului Pamfil si Eusebiu. A mai gasit si lucrari ale succesorilor, Acaciu, Euzoius su Gelasius.

Orasul Cezareea a ramas prosper pana in secolele V-VI. Biblioteca trebuie sa fi avut un loc important in invatamantul orasului, mai ales ca activitatea copierii manuscriselor a continuat in biblioteca.

Sfarsitul bibliotecii din Cezareea avea sa fie adus de invazia persilor sasanizi in prima jumatate a secolul al VII-lea. Incepand cu 640, fiind capturat orasul, - muti invatati greci, au preferat sa plece din Palestina. Se presupune ca multi dintre ei au luat cu ei carti din biblioteca din Cezareea. Astfel, colectia bibliotecii a fost impartita treptat intre cuceritori si elitele din Cezareea.

In prezent, nu mai exista urme fizice sigure ale bibliotecii din Cezareea, si, spre deosebire de multe din bibliotecile medievale, nu s-a pastrat niciun catalog ala colectiei. Cercetatorii au refacut, in parte, continutul bibliotecii din citate si referinte aflate in cartile vremii (peste 400 de lucrari sunt amintite numai in scrierile lui Eusebiu de Cezareea) .

Nici numarul lucrarilor cuprinse in biblioteca lui Eusebiu de Cezareea nu este usor de estimat. Biblioteca a fost, fara indoiala, mai mica decat cea din Alexandria, cercetatorii estimand, ca avand, in perioada sa de inflorire, intre 10000-15000 de scrieri (suluri si codici).

Radu Alexandru

• Activitatea Apostolilor in lumea pagana
  Publicat in : Istoria bisericii in primele trei secole
• Icoana Inaltarii Sfintei Cruci
  Publicat in : Inaltarea Sfintei Cruci

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: