Mitra este accesoriul liturgic folosit de arhierei pentru acoperirea capului, având forma coroanei sau diademei de odinioară a împăraţilor bizantini. Ea simbolizează „cununa de spini a Mântuitorului, precum şi mahrama de pe capul Lui“ (Sfântul Simeon al Tesalonicului). Mitra reprezintă demnitatea slujirii împărăteşti a Mântuitorului, precum şi vrednicia primită de ahiereu de la Hristos, ca principal săvârşitor al celor sfinte.
Engolpionul este o insignă arhierească de forma unei iconiţe-medalion, confecţionată din email, aur sau argint şi înfăţişează pe Mântuitorul sau pe Maica Domnului. El se poartă pe piept, legat cu un lănţişor trecut peste gât. Engolpionul este specific Bisericilor Ortodoxe. El simbolizează pecetea şi mărturisirea credinţei cea din inimă. Când are reprezentat chipul Maicii Domnului, simbolizează puterea, mijlocitoare şi ocrotitoare a Prea Sfintei Fecioare Maria. Arhiereii poartă engolpinonul atât în timpul serviciului divin, cât şi în viaţa de toate zilele.
Crucea pectorală este o insignă a demnităţii arhiereşti, pe care arhiereul o poartă la piept nu numai în timpul serviciului divin, ci şi în timpul vieţii de zi cu zi. In Biserica Ortodoxă Română dreptul de a purta cruce în permanenţă îl are numai arhiereul, pe care o poate acorda ca o distincţie şi preoţilor. Crucea pectorală simbolizează Crucea lui Hristos, semn al biruinţei asupra păcatului şi a morţii.
Cârja sau toiagţil păstoresc un baston înalt, confecţionat din lemn sau metal, împodobit cu plăcuţe de aur, fildeş sau argint. La capătul de sus se termină cu doi şerpi încrustaţi, peste care se suprapune un glob surmontat de o mică cruce. Pe mâner se înfăşoară de obicei o maramă cusută cu fir pentru a fi mai uşor de purtat. Cârja simbolizează puterea de a păstori Biserica şi autoritatea pastorală a arhiereului. Cei doi şerpi de la capătul de sus al cârjei simbolizează înţelepciunea arhiereului. In întregimea ei, cârja simbolizează Crucea Mântuitorului Iisus Hristos, în numele căruia slujeşte arhiereul.
Mantia este un veşmânt lung şi larg, fără mâneci, ca o pelerină bogată, împodobită pe laturi cu nişte benzi. Se încheie la gât şi jos, în faţă. Mantia îşi are originea în mantaua monahală de odinioară, adoptată ca însemn arhieresc, deoarece episcopii (arhiereii) provin dintre călugări. Mantia simbolizează puterea şi plenitudinea slujirii arhiereului.
Toate aceste însemne arhiereşti sunt purtate de toţi episcopii.
Patriarhul, pentru a se deosebi de mitropoliţi şi de ceilalţi episcopi (care poartă o cruce şi un engolpion - fie cu Mântuitorul, fie cu Maica Domnului), poartă două engolpioane (unul cu Mântuitorul şi celălalt cu Maica Domnului).
In Biserica Ortodoxă Română, vestimentaţia (costumaţia) Patriarhului este de culoare albă. Aceasta este o tradiţie a Bisericii noastre, singura în care patriarhul este îmbrăcat complet în alb. în Bisericile de rit slav, patriarhul are ţinuta neagră, dar camilafca albă. în Bisericile de rit grecesc, patriahii poartă costumaţie neagră, inclusiv patriarhul ecumenic. Doar în Săptămâna Patimilor şi veşmintele Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române sunt cernite.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.