Cine nu a adunat flori de sânziene, în copilărie! Cine, copil fiind, nu a purtat coroniţă de sânziene? Cine nu a simţit mireasma şi frumuseţea sânzienelor? Cine nu a fost cuprins de pacea, armonia, iubirea şi bunătatea Sânzienelor? Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, fiind apoi păstrate, pentru vindecarea bolilor sau alungarea tuturor duhurilor rele. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, e un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.
Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Faţă de alte personaje mitice, precum ielele şi rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioşie şi multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, vieţuitoarelor şi plantelor, în general, asupra tot ce are viaţă.
Noaptea Sânzienelor din 23/24 iunie este propice fertilităţii a tot ce are viaţă pe pământ. Referindu-se la oameni, marele scriitor Mircea Eliade ne ilustrează faptul că aceasta este noaptea “dragostei nebune” şi a “regăsirii ursiţilor”: "Te-am iubit aşa cum m-ai iubit şi tu, ca un nebun, ca un strigoi, fără să înţeleg ce fac, fără să înţeleg ce se întâmplă cu noi, de ce am fost ursiţi să ne iubim fără să ne iubim, de ce am fost ursiţi să ne căutăm fără să ne întâlnim..."
Cine sunt Sânzienele? Un specialist în folclor, Marcel Lutic ţine să ne precizeze că Sânzienele ascund trei elemente strâns legate între ele: “primul se referă la zânele, de obicei, bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element, vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica".
Potrivit tradiţiei folclorice, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, de obicei, în jurul unui foc, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulţesc animalele şi păsările, împart rod holdelor, umplu de leac şi miros florile, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi "Amuţitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (21 - 22 iunie) sau chiar de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
De Sânziene, au loc bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete, din fericire, mai sunt întâlnite şi în zilele noastre, iar printre cele mai renumite târguri care au loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Olt, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa, dar şi în alte zone ale ţării.
De Sânziene, mai multă culoare, bucurie, veselie, mai multă, pace, armonie, lumină, mai multă iubire. De Sânziene, să fiţi plini de iubire, bunătate şi fericire!
Doamne, ajută!
Ştefan Popa
Stefan Popa
-
Dragaica sau Sanzienele
Publicat in : Calendar ortodox -
Noaptea de Sanziene
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Dragaica - Sanzienele
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.