Roma este, dupa Ierusalim, cel mai important loc de pelerinaj pentru crestinii din intreaga lume. De aceea o vizita la Roma este coplesitoare: temple si monumente romane, palate, biserici, catacombe, piete, fantani, muzee si, desigur, Vaticanul. Unul dintre aceste numeroase vestigii crestine din primele secole, care pastreaza inca vie jertfa martirilor crestini, este Colosseumul. Acesta reprezinta pentru intreaga crestinatate un simbol care ne vorbeste de martirii crestini, cei ce L-au marturisit pe Hristos cu viata dar, mai ales prin moartea lor. De aceea, Colosseumul este considerat de catre crestini un loc sfant, aici fiind martirizati in secolele I – IV d.Hr., mii de crestini. Rastigniti, sfasiati de fiare, arsi pe rug spre amuzamentul multimii, numai cativa dintre martiri sunt cinstiti ca sfinti ai Bisericii - amintim pe Sfantul Ignatie Teoforul (20 decembrie) si pe Sfanta Mucenita Parascheva (26 iulie) -.
.jpg)
Colosseumul este un amfiteatru eliptic situat in centrul Romei, intre Esquilin si Caelius, cel mai mare construit vreodata in Imperiul Roman. Edificiul reprezinta una din marile opere ale arhitecturii si ingineriei romane. Constructia sa a inceput intre 70 si 72, sub imparatul Vespasian, si a fost finalizat in 80 de catre fiul sau, Titus. Alte modificari substantiale au fost efectuate in timpul imparatului Domitian care i-a adaugat toate constructiile subterane si un etaj in plus (81-86). Amfiteatrul putea adaposti intre 50 000 si 75 000 de spectatori fiind folosit pentru luptele de gladiatori si alte spectacole publice.
Are o forma eliptica cu un diametru variabil (cel mai mare diametru 188 m, iar cel mai mic 156 m) si o structura ce atinge o inaltime de 50 m. Exteriorul original al monumentului poate fi vazut pe partea de nord, dinspre dealul Oppio. Fatada, realizata din blocuri de travertina (roca de tip calcaros de extrasa de langa Tivoli), are patru niveluri: primele trei avand 80 arce de suport incadrate de coloane (de tip Tuscan, Ioanic si Corintic) ce sunt decorate cu statui si sculpturi.
A fost utilizat timp de aproape 500 de ani, ultimele jocuri prelungindu-se pana in secolul al VI-lea. Pe langa luptele traditionale de gladiatori, numeroase alte specacole erau organizate: simulari ale bataliilor navale, vanatoare de animale, executii publice, reconstituirea bataliilor celebre si a pieselor de teatru.
Pentru ca imparati care au ordonat si sutinut construirea sa faceau parte din dinastia Flavia, Colosseumul a fost numit multa vreme Amfiteatrul Flavian. Acest nume este inca utilizat frecvent in lucrarile de specialitate, insa este mai putin cunoscut marelui public. Numele Colosseum se pare ca a derivat din acela al unei statui ridicate in apropiere, Colosul lui Nero. Aceasta statuie, in timp, remodelata de catre succesorii lui Nero. Astfel, Vespasian a ordonat construirea Amfiteatrului langa statuie, pe care a botezat-o "Colosul lui Helios", dedicand-o astfel zeului Soare. Mai tarziu, imparatul Hadrian a mutat statuia, dar numele amfiteatrului a ramas Colosseum, adica "de langa colos". Astazi din statuia lui Nero nu a mai ramas decat soclul, ce poate fi observat intre Colosseum si Templul lui Venus, situat in apropiere.
Este dificil sa ne imaginam cum arata interiorul monumentului in antichitate. Observand zidurile Coloseumului, putem observa cat de priceputi erau romanii in tehicile de constructie si in organizarea spatiului. Lojele speciale, astazi distruse, nu erau deschise publicului larg. Numai imparatul si suita sa puteau aveau acces la ele prin partea de nord. Publicul si autoritatile religioase, intrau prin partea de sud, avand privilegiul de a detine intotdeauna un loc rezervat in randul din fata. Numele catorva senatori din secolul al V-lea inca se mai pastreaza gravate in piatra. Familiile de patricieni si luptatori aveau rezervata zona imediat urmatoare, si, in spatele lor, stateau categoriile din urma in concordanta cu o rigida diviziune etnica si sociala.
Colosseumul a cunoscut multe schimbari in decursul Evului Mediu. O mica biserica a fost construita in interior, spre sfarsitul secolului al VI-lea, iar arena a fost folosita drept cimitir. Cutremurul din 1349 a provocat daramarea care a provocat prabusirea uneia dintre laturile amfiteatrului. O mare parte din materiale au fost recuperate si folosite la constructia palatelor, bisericilor, spitalelor dar si a altor asezaminte. Un ordin religios s-a instalat chiar in ruine la mijlocul secolului al XVI-lea si s-a mentinut pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea. In anul 1749, Papa Benedict al XIV-lea a emis un edict prin care a consacrat arena drept "teren sfant, udat de sangele martirilor" si a interzis orice forma de comert sau mestesug in incinta lui. Acesta a inchinat Colosseumul Patimilor Mantuitorului stabilind o procesiune a Drumului Crucii.
.jpg)
In timp au fost intreprinse diverse proiecte de restaurare. Fatada a fost restaurata in anii 1807 si 1827, interiorul in 1831,1846 si 1930. Inainte de al Doilea Razboi Mondial, Mussolini, care incerca sa-i faca pe italieni sa fie mandri de trecutul lor imperial, a ordonat sapaturi arheologice si a transformat Colosseumul in muzeu.
Colosseumul este considerat un simbol al Romei Imperiale. Astazi, reprezinta una din atractile turistice ale Romei moderne dar si loc de rugaciune al Bisericii Romano-Catolice. In Vinerea Mare, papa conduce procesiunea "Drumul Crucii" prin Colosseum.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.