
V-ati intrebat oare de ce se destrama familii, relatii de dragoste, mama de fiu si fiu de tata? Cu siguranta v-ati intrebat, dar ce ne zice Dumnezeu oare? „Cereti si vi se va da, cautati si veti gasi, bateti si vi se va deschide!” (Matei, 7, 7). Pai mai inainte de toate, cereti sa va dea intelepciune, sa gasiti raspuns la orice intrebare. Iar mai apoi vi se va da. Cautati raspunsul in inima voastra si il veti gasi. Si in primul rand, ca sa gasesti raspuns la ceva anume, trebuie sa intrebi. Si cum mintea noastra este capabila sa stie, faptul ca in Biblie este adevarul cel adevarat, cautam in ea, bineinteles, raspuns la tot. Si atunci intrebarea: Oare de ce se despart familii, relatii de dragoste, mama de fiu si fiu de tata, sora de frate? Credeti ca ramane fara raspuns? Daca cautati din scoarta in scoarta, credeti ca intrebarile: De ce mi-a murit fiul atat de tanar? De ce a plecat iubirea vietii mele si m-a parasit? De ce pleaca tata si ma lasa? De ce a murit mama atat de tanara? De ce se despart familiile tot mai des? Chiar credeti ca raman fara raspuns? Pai nu uitati „Cautati si veti gasi!” nu sunt cuvintele mele, ci cuvintele lui Iisus, Cel drept, care nu minte si ceea ce spune se adevereste, asa ca, sa cautati in Biblie pentru a gasi acolo raspuns la toate.
Si uite cum ne raspunde Iisus prin Sfanta Scriptura, de parca ar fi viu langa noi: „ Sa nu credeti ca am venit s’aduc pacea pe pamant; n’am venit sa aduc pacea, ci sabia. Caci am venit sa despart fiu de tatal sau, pe fiica de mama-sa si pe nora de soacra-sa. Si omul va avea de vrajmasi chiar pe cei din casa lui. Cine iubeste pe tata, ori pe mama, mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine si cine iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine. Cine nu-si ia crucea si nu vine dupa Mine, nu este vrednic de Mine. Cine isi va pastra viata, o va pierde; si cine isi va pierde viata pentru Mine, o va caştiga.” (Matei, 10, 34-39)
Deci de ce se destrama azi familile? De ce se destrama cuplurile si nu mai este iubirea cum era odata? De ce se bate frate cu frate pentru o bucata de pamant lasata de parinti? De unde atatea certuri in familii si de ce vedem atat de des la televizor, copii care isi ucid mamele sau bunicii? Oare nu ne-a prevestit Iisus toate lucrurile acestea? Pai daca am iubit mai mult un barbat, sau un tata, sau un fiu, decat pe Dumnezeu, cum oare sa fie armonie si sa nu se destrame totul si sa nu se implineasca cuvintele Sale sfinte? Lipsa credintei este cea care destrama familiile.
Si tot El, Iisus ne zice: „Cine nu-si ia crucea si nu vine dupa Mine, nu este vrednic de Mine!” (Matei, 10, 38). Si pana la urma, ce semnifica oare, crucea? Haideti sa facem un mic exercitiu, sa vedem ce a insemnat pentru Hristos crucea. Caci Iisus a zis, faptul ca cei care duc o viata ca El, aceea vor merge in ceruri cu El. Si de aceea oameni scumpi, ne si pune la toti cate o cruce in spate. Dar niciodata nu ne-o da mai grea decat a avut-o El, care a murit purtandu-si crucea pe umeri. Noua, ne-o da numai atat cat suntem capabili sa ducem. Si ce a insemnat crucea pentru El trebuie sa insemne si pentru noi si anume: suferinta, greutate, umilinta, batjocura, parasire, rasete, scuipari, capacitatea de a duce greul in spate, pana la final. Pana la moarte. Cei care vom rezista, cu El in cer vom merge. Care clacam, ne pierdem viata. Iar daca El, Dumnezeu, a suferit umilinta oamenilor care sunt creatiile mainilor sale, de ce sa nu suportam si noi umilinta? Daca El, Iisus, a suferit batjocuri grele si se uita zambind, cu dragoste la oamenii care il prigoneau, spunand: „Iarta-i Doamne ca nu stiu ce fac!” Noi de ce sa nu facem asemenea Lui? Cu ce suntem noi mai presus, ca in momentul in care cineva ne batjocoreste, sa ii platim cu aceeasi moneda? Cu ce ramanem mai prejos in fata unui om, cand nu ne-ar fi greu sa zicem ca El: Iarta-l Doamne, ca nu stie ce zice sau face! Si mai apoi sa ne vedem de treaba. Nu mai bine decadem in fata unui om pacatos decat sa decadem in fata lui Dumnezeu?
Daca pe El l-au parasit toti in acele momente si l-au rastignit fara mila, iar El a indurat, pai eu de ce sa nu fiu vrednica de iubirea Lui si sa fac asemenea Lui? Eu de ce m-as plange ca ma parasesc oamenii si ma lasa? Eu de ce sa plang ca ma umileste si ma paraseste propriul iubit, iubita, mama, tata, vecin, bunic, bunica?
Daca de El radeau sute de oameni cu gurile pana la urechi, eu de ce sa ma supar ca rade unul si altul de mine? Caci daca ma supar pe ei, automat gresesc. Mai bine incerc sa ii indrept si pe ei. Sa le zic ce este bine si ce este rau. Sa ii ajut, sa le demonstrez ca nu sunt asemenea lor. Ca mai apoi de ce sa nu ma umilesc in fata lor? Decat sa ma umilesc in fata Tatalui meu ceresc mai bine in fata oamenilor. Si nu uitati ce a insemnat pentru Iisus crucea: Capacitatea de a duce greutatea ei pana la moarte! Pai noi de ce sa clacam daca cadem in boli grave si suferinte? Daca asta ne este crucea care duce la mantuirea noastra, de ce nu am rabda pana la sfarsit, ca mai apoi sa fim fericiti?
Oameni buni, iubiti-va crucile! Nu plangeti cand va paraseste tatal, mama, cand va lasa la camine de copii de mici sau va paraseste iubitul, sotul! Iubiti plecarea lor, caci nu va paraseste nimeni! Cel care nu trebuie sa va paraseasca niciodată este Dumnezeu si atat. Nu va paraseste nimeni, asa a fost sa fie! Asa trebuie sa se intample, sa se implineasca vorbele lui Hristos, ca noi sa vedem ca nu sunt ei vrednici de iubirea noastra adevarata ci numai si numai Dumnezeu. Plangeti pentru bolile voastre fizice, plangeti-va durerile dar laudati-le in inima voastra si bucurati-va pentru ele, caci nu uitati: „Fericiti cei ce plang caci aceia se vor mangaia!”. Sa nu credeti ca un om sanatos, fara boli si necazuri mari, este un om norocos pe care Dumnezeu il iubeste si voua nu vi se face dreptate. Nu oameni buni! Pe ei i-a uitat Dumnezeu demult, caci le-a pus o cruce mult mai mica decat a Fiului Sau si nu vor ajunge niciodata la El daca nu isi indreapta vietile de buna voie..
Cand veti ajunge sa intelegeti scopul acestei vieti, rostul acestor boli, acestor jigniri, acestor dezbinari de familii, atunci veti intelege rostul vietii cu adevarat. Si invatati bine ceea ce Iisus ne-a zis odata si nu iubiti pe nimeni mai mult decat pe El, caci atunci va ia persoana iubita si atunci deschideti ochii cel mai bine. Daca vreti sa va pastrati familiile intregi, sotii langa voi, mamele langa voi, fiii langa voi, demonstrati-i Lui Dumnezeu ca Il iubiti mai presus decat pe cei dragi voua si nu cred ca va mai fi nevoit sa desparta mama de fiu, iubit de iubita, sora de frate, nora de soacra sau sot de sotie.
Diana Hopirtean
-
Familia crestina intre traditie si modernitate
Publicat in : Religie -
Familia crestina - Parintele Vasile Vasilache
Publicat in : Predici de duminica -
Familia crestina
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.