Deniile din saptamana a 5-a din Postul Mare

In saptamana a 5-a din Postului Pastilor, Biserica a randuit doua Denii. Miercuri seara se savarseste Denia in cadrul careia se citeste tot Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, iar vineri seara, Denia Acatistului Bunei Vestiri. Amintim ca Denia Canonului Sfantului Andrei Criteanul s-a mai savarsit in prima saptamana a Postului Mare (de luni pana joi seara inclusiv), numai ca atunci s-a citit in patru stari. In acest canon este cuprinsa intreaga istorie duhovniceasca a omenirii, cu caderea si ridicarea, cu pocainta si iertarea si unirea cu Dumnezeu. Canonul ne ofera multe exemple de persoane caite si mantuite, carora si noi urmandu-le pocainta indraznim sa-I cerem Domnului mila si iertare de pacate. Cel mai cutremurator exemplu de revenire de la greseli si pacate, prin pocainta, lacrimi si virtuti este viata Sfintei Maria Egipteanca.

Denia "Acatistului Bunei Vestiri" este savarsita in bisericile ortodoxe in seara de vineri din saptamana a V a din Postul Mare. Aminteste de modul in care Maica Domnului a aparat Constantinopolul de pagani in anul 626, dar ne atrage atentia ca Maica Domnului devine scut impotriva tuturor patimilor daca o vom chema in ajutor.

Cuvantul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul "straste" pentru denii. Acest termen are semnificatia de "patima". Expresia "a merge in strasti" insemna "a merge la denii".

Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: "Iata, Mirele vine in miezul noptii...".

Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presupunea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul "Iata, Mirele vine...", luminanda "Camara Ta, Mantuitorule", troparul "Cand slaviti ucenici...").

Semnificatia Deniilor din Saptamana Patimilor

Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.

Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.

Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta realizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti.

Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.

Specific deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in naosul bisericii. Exista obiceiul ca atunci cand preotul citeste din Sfintele Evanghelii, credinciosii sa aprinda lumanari si sa se aseze in genunchi.

In Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, infricosatoarelor si mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului si marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti.

Sambata seara, incepe slujba Invierii. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:

"In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

Adrian Cocosila

Pe aceeaşi temă

Deniile vazutelor si nevazutelor...

Publicat in : Editoriale
Deniile din Saptamana Patimilor

Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
Deniile din Saptamana Patimilor

Publicat in : Saptamana Patimilor

Publica un articol

04 Aprilie 2022

Vizualizari: 18495

Voteaza:

Deniile din saptamana a 5-a din Postul Mare 5.00 / 5 din 4 voturi. 2 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

deniile postul sfintelor pasti

Comentarii (2)

costel popescu Postat la 2018-03-21 08:20

"Denia, ca slujbă de dimineață săvârșită seara, are ca scop transformarea întunericului serii în lumină liturgică, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugăciune, pocăință și postire, de la întunericul păcatului la lumina viețuirii sfinte potrivit Evangheliei lui Hristos".
Andrei PanaitPostat la 2018-03-20 10:21

Denia Acatistului Bunei Vestiri din sâmbăta Săptămânii a V-a a Postului Mare a preluat numeroase elemente din cea a Bunei Vestiri. Vineri seara la Vecernie, după cele două idiomele și stihira Mucenicilor din Triod, se cântă șapte „prosomii” și „Slava” de la Vecernia Mare a Bunei Vestiri ca pregătire pentru Acatist, după care oficiul se derulează ca de obicei împreună cu Liturghia Darurilor înainte sfințite. La Pavecernița Mare se cântă canoanele defuncților glasului de rând și ale sfântului din Mineie transferate aici din pricina Acatistului. Utrenia începe, ca și cea a Canonului Mare, la ceasul al 4-lea din noapte, dar, spre deosebire de aceasta, nu are „Aliluia” (specific comemorării defuncților și, prin urmare, anacronic), ci „Dumnezeu este Domnul” festiv însoțit de întreita cântare foarte lentă și ornamentată anume pentru acest prilej a unui tropar având drept temă Buna Vestire, și de altfel extrem de răspândit în imnografie, unde servește adesea drept irmos. După tropar se citește catisma 16 a Psaltirii urmată nu de o sedealnă, ci de „proimion”-ul „Apărătoarei Doamne” cântat de cele două coruri. După care preotul, înaintea icoanei, ca și în vinerile precedente la Pavecerniță, cântă cu glas mare primele 6 strofe (sau dikoi) la sfârșitul cărora corul repetă cântând lent „Aliluia” sau „Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară!”. Acest prim grup se încheie cu repetarea condacului „Apărătoarei Doamne”, urmat de lectura primei părți a cuvântului despre Acatist (de la sfârșitul Triodului) și de recitarea Psalmului 118. Se repetă apoi încă o dată „proimion”-ul înainte și după grupul de 6 strofe oikoi (icoase) care urmează executate în același mod ca și grupul precedent. Se citește apoi restul cuvântului despre Acatist, Psalmul 50 și canonul hramului mănăstirii în 4 tropare, cel al Maicii Domnului, alcătuirea lui Iosif în 6 tropare și, la odele corespunzătoare, „tetraodele” lui Iosif și Teodor, care elimină canonul hramului. Drept „catavasii”, se cântă încă o dată „irmoasele” canonului lui Iosif. Canonul e întrerupte de ectenii mici, urmate la oda a 3-a de cântarea a șase noi strofe oikoi executate în același mod. Urmează o ectenie mică, o sedealnă pe tema Bunei Vestiri cântată de două ori și dacă nu s-a încheiat, continuarea cuvântului despre Acatist. După oda a 6-a, se cântă ultimele 6 Strofe oikoi, mereu încadrate de: „proimion” și urmate, mai, întâi de sinaxarul din Minei iar apoi de sinaxarul Acatistului redactat de Nichifor Calist. Canonul se termină fără alte modificări urmat fiind de luminânda Bunei Vestiri și, la Laude, de 4 Stihiri de pe 25 martie, cu „Slava” lor. Utrenia se încheie cu Doxologia mare, iar la Liturghie se combină la „Fericiri” troparele odei a 3-a a canonului Maicii Domnului și ale odei a 6-a a tetraodei Triodului Prochimenul este „Mărește suflete al meu pe Domnul”, iar lecturile din Apostol și din Evanghelie sunt duble: vechilor lecturi din Evrei 9,24-26 și Marcu corespunzătoare seriei lecturilor Triodului li s-au adăugat cele din Evrei 9, 1-7 și Luca 1, 39-49. 56, ca la celelalte praznice ale Maicii Domnului, evidențiind astfel limpede suprapunerea oficiului propriu al Acatistului peste cel al unei sâmbete obișnuite din Postul Mare."

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Citeşte şi:

Comunitatea Crestin Ortodox

Prieteni Albume, Evenimente, Grupuri

Forumul Crestin Ortodox

Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro

Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu Două sunt întâlnirile care m-au fascinat totdeauna: cea cu Nicodim (Ioan 3,1-21) și cea cu femeia samarineancă (Ioan 4,5-26). Una se petrece în miez de noapte, cealaltă în plină zi. Una este cu un fruntaș al iudeilor, alta cu o femeie simplă. Amândouă 21.14 Lei

Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu „Iar el este un iconar care a scris studii științifice, un ziarist care a pictat abstract, un orator care organiza expoziții, un editor care producea happeninguri, un profesor care intervieva sfinți, un librar care cânta la pian și chitară, un familist 63.43 Lei

Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul Despre el se vorbește adesea în șoaptă, cu evlavie sau cu întrebări. Se pomenesc minunile și mulțimile, dar mai rar osteneala lui de o viață: setea de a-L înțelege pe Hristos, grija față de oameni și față de tineri, puterea de a rămâne demn în mijlocul 63.32 Lei

„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice Ce este „regula de aur”? Este o normă etică, o idee, o recomandare și chiar o poruncă care se regăsește în multe mitologii, religii și filosofii ale lumii. Părintele Dumitru Beșliu invocă în cartea sa în primul rând creștinismul. Trimiterile precise sunt 79.29 Lei

Din invataturile Ortodoxiei Cartea de fata aduce in fata cititorilor ei cateva teme foarte importante si necesare pentru viata crestinului ortodox. Viata spirituala a fiecarui credincios trebuie sa fie impodobita, pe langa virtuti, si de o cunoastere temeinica a invataturii de 52.86 Lei

In singuratatea mintii mele „Bucuria de a te exprima, trufia pe care ți-o dă cuvântul domesticit, gata să și se supună, senzația că el este treapta care te poartă în locul acela înalt, la care îți faci uneori iluzia că doar tu poți ajunge. Știu, desigur, că prin cuvânt noi despărțim 78.23 Lei

Vinovatia. O introducere contemporana Ce este vinovăția? O povară inutilă, sau o resursă fundamentală pentru sănătatea noastră psihică și morală?Într-o societate în care rușinea a luat locul vinovăției, iar autocritica e tot mai des înlocuită de victimizare, Donald L. Carveth ne propune o 42.18 Lei

Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului Manfred Spitzer este un expert recunoscut în rețelele neuronale – fundamentul inteligenței artificiale. Cartea de față adună toate informațiile relevante existente pe această temă, punându-le într-o perspectivă realistă: se pot face multe speculații cu 67.66 Lei

De altundeva, Revelatia Revelații am avut cu toții: ieșind din insignifianța cotidiană, ele singure, de neuitat, decid viața noastră. Dar ce înseamnă revelația nu știm, pentru că nu se poate nici comanda, nici reproduce ca un obiect. Rămânem astfel muți în fața a ceea ce ne 79.29 Lei

CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact