
Orice om din această lume, fie că este tânăr, fie că este adult ori bătrân, duce o luptă lăuntrică, așa că are nevoie de aprecieri, de încurajări, dar mai ales, are nevoie de exemple personale, de modele de urmat. Fiecare om duce înlăuntrul ființei sale o cruce pe care nimeni nu o știe, ci numai Bunul Dumnezeu. Fiecare om este unic și special. Pentru că așa cum spune filozoful „și a trăi este un semn de curaj”. Cea mai mare provocare a omului modern de astăzi, nu este iubirea aproapelui așa cum ne îndeamnă Iisus Hristos, ci aceea de suportare, de îngăduință a celor din preajma lui. Fiecare dintre noi este un exemplu bun sau un exemplu rău pentru ceilalți, pentru comunitate.
Pe omul modern al zilelor noastre nu-l mai uimește aproape nimic, toate vin și pleacă, numai exemplul personal învăluit în iubirea hristică îl mai poate impresiona. De ce? Pentru că exemplele personale al oamenilor virtuoși sunt ca stelele pe cer. Ce face un om când vede o stea pe cer? Se bucură și rămâne mut de uimire. Așa se întâmplă și atunci când întâlnești un exemplul bun al unui om virtuos. Te umpli de pace, de bucurie, de o stare de bine și de multă tăcere. Iată, bunăoară o povestire din Patericul egiptean: Trei părinți aveau obiceiul de a merge la fericitul Antonie, în fiecare an. Doi părinți îi puneau întrebări în legătură cu gândurile lor și pentru mântuirea sufletului, iar al treilea părinte nu-i punea nicio întrebare, doar asculta. La una dintre întâlniri, avva Antonie îi spune părintelui care doar asculta: „Iată, părinte de atâta vreme vii aici și nu întrebi nimic!”. Și părintele a răspuns: „Destul îmi este și numai să te văd, Părinte!”.
Astăzi, avem nevoie de exemple personale, mai mult ca de aer. O învățătoare o întreabă pe o mămică: Doamna Pop, ce îi faceți fetiței dumneavoastră de citește așa de mult la vârsta ei, iar mama respective îi răspunde: „Nimic. Mă vede pe mine cu cartea în mână citind, îl vede pe soțul cu cartea în mână citind și atunci ia și fata o carte și citește!”. Vedeți ce poate face un exemplu personal? Îi determină și pe ceilalți să fie niște exemple bune.
Exemplul personal este un element important în viața omului. Orice vis, orice ideal, orice scop, orice proiect poate prinde viață printr-o scânteie a exemplului personal. Ea fiind impulsul de pornire, motorul de acțiune în viața omului. Exemplul personal este cel mai înălțător sentiment adresat umanității. Să nu uităm să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru tot și să-i cerem zilnic să ne trimită în viața noastră exemple personale demne de urmat. Când te dai jos din pat să te gândești că sunt câteva sute, mii din semenii ai tăi care nu s-au mai trezit, plecând la cele veșnice. Nu uita faptul că Dumnezeu este singura persoană care se bucură de prezența ta, zilnic și care îți asigură protecție divină.
Exemplele personale sunt modele ale moralității, ale credinței, ale demnității, ale trăirii autentice a iubirii hristice. În plan duhovnicesc, exemplul personal îți dă un avânt pe scara desăvârșirii spirituale. Exemplele bune își dau puterea de a te ridica și a merge mai departe, îți dau curajul și încredințarea că se poate. Un copil care își vede mama sau tata în genunchi la rugăciune va rămâne impresionat pentru toată viața și va pune în aplicare și el ceea ce a văzut la mama sau la tatăl lui. Tânăr fiind, ultima dată când am ajuns la Părintele Paisie Olaru, la mănăstirea Sihăstria, m-a privit în ochi, m-a bătut pe umăr și cu o blândețe rară mi-a spus cuvintele: „Să faci oleacă de canon, în fiecare zi! Mai poți uita vreodată această imagine și acest îndemn? Cu certitudine, nu. Să ne ajute Dumnezeu să avem parte de cât mai multe exemple personale în viața noastră. Doamne, ajută!
Ștefan Popa
-
Desavarsirea omului in conceptia filocalica a parintelui Dumitru Staniloae
Publicat in : Lumea vazuta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.