Lucrarea Fecioara cu Pruncul a Maestrului Claris este una dintre picturile religioase apusene ce apartin stilului "italo-bizantin”. In ciuda unor mici schimbari de detaliu si decoratie, acest tip pictural a continuat in Apus in secolele 14-15. Desi, a fost insa aproape inlocuit prin tabloul religios de tip renascantist, acesta s-a pastrat in numeroase biserici, in special in Italia, precum si in lucrari expuse in muzee din intreaga lume. Acest fapt face ca lucrarea Fecioara cu Pruncul a Maestrului Claris sa fie mai aproape de iconografia ortodoxa traditionala, decat de ceea ce intelegem astazi, de regula, prin pictura religioasa apuseana.
Maestrul Claris (activ in a doua jumatate a secolului al 13-lea) este un pictor al carui nume ne este necunoscut. Denumirea "Maestrul Claris” se refera la faptul ca cea mai importanta lucrare sa a fost facuta la cererea unui ordin religios franciscan, Surorile Sfintei Clara (Surorile Clarise sau Ordinul Surorilor Sarace), in Siena.
Desi nu exista nicio semnatura si nicio evidenta documentara care sa confirme autorul, aceasta lucrare ii este atribuita numai in baza stilului care se regaseste si in alte picturi, de asemenea, atribuite lui. Majoritatea picturilor din secolele 13 -14 ce se afla in prezent in muzee sunt atribuiri, incat numai paternitatea catorva lucrari este documentata in perioada. Picturile nu sunt semnate, si nu au insemnata nicio data. Activitatea acestui pictor s-a desfasurat in Siena, unul dintre cele mai importante orase din Toscana, Italia. Siena a devenit o republica independenta in perioada medievala tarzie, avand o comunitate instarita datorita afacerilor bancare si comertului international cu lana.
Pictura a fost foarte probabil influentata de stilul iconelor bizantine. Aceasta o infatiseaza pe Maica Domnului cu Pruncul, impreuna cu scene din iconomia mantuirii: Buna Vestire si Rastignirea. In partea superioara se afla Judecata Universala, cu ingeri trambitand, ce cheama oamenii la invierea de apoi. Continutul si marimea lucrarii conduc la concluzia ca aceasta a fost realizata cu scopul cinstirii particulare.
In forma initiala, pictura a putut fi un triptic, cu aripi atasate fiecarei parti a panoului principal, care se inchideau deasupra acestuia, si pe care erau probabil reprezentati sfinti, sau alte scene din viata Mantuitorului.
Reprezentarea Maicii Domnului in aceasta imagine este bazata pe cea a iconelor bizantine ce erau aduse in Italia in timpul secolului al 13-lea. Astfel, aceasta se inscrie in tipul bizantin al iconelor "Eleousa”. Pe langa pozitia si expresia chipurilor, mantia albastra provine de asemenea din icoane, dupa cum vedem in icoana Maicii Domnului pictata de El Greco.
Lucrarea Maestrului Claris ilustreaza importanta intruparii lui Hristos si mortii Sale prin insotirea evenimentelor de la inceputul si sfarsitul relatarilor evanghelice despre viata pamanetasca a lui Hristos. Astfel, prezentand impreuna aceste scene lucrarea reprezinta intregul ciclu al rascumpararii neamului omenesc.
In centrul imaginii se afla Maica Domnului cu Pruncul. De o parte si de alta se gasesc, in stanga, Arhanghelul Gavriil, si in dreapta, Fecioara in momentul Bunei Vestiri, trimitandu-ne la adevaratul moment al Intruparii Mantuitorului, "inceputul mantuirii noastre”.
Deasupra scenei principale se gaseste cea a Rastignirii. Deasupra acesteia, intalnim doi ingeri trambitand, atat in coltul din dreapta, cat si in cel din stanga, anuntand Judecata Universala, iar, mai jos de ei, grupuri de oameni inviind din mormant. In aceasta trimitere la Judecata Universala nu-L intalnim insa pe Hristos Judecatorul asa cum se intampla in multe alte reprezentari ale acestei scene. Este posibil ca in lucrarea initiala sa fi fost totusi prezent, in partea cea mai e sus, pe un alt panou atasat.
Lucrarea, asa cum ni s-a pastrat, prin juxtapunerea acestor scene face legatura intre ele in mod deplin: mantuirea neamului omenesc este perceputa ca un rezultat direct al Jertfei Mantuitorului.
Imaginea Rastignirii include cateva persoane amintite in Evanghelii. In dreapta il intalnim pe Sfantul Apostol Ioan. Tot in dreapta apar soldatii romani, printre care si centurionul care s-a convertit dupa ce a recunoscut dumnezeirea lui Hristos (Marcu 15: 39; Luca 23: 47).
In partea stanga o intalnim pe Maica Domnului insotita de doua femei, Maria lui Cleopa si Maria Magdalena (Ioan 19: 25).
Hristos Insusi este reprezentat in maniera ce a devenit traditionala spre jumatatea sec. al 13-lea: avand ochii inchisi, capul sprijinindu-se pe umar, trupul curbat intspre dreapta.
Primele reprezentari ale Rastignirii il infatisau pe Hristos in viata, avand ochii deschisi, si cu trupul in masura sa se sustina pe cruce, intr-un mod care arata biruinta asupra mortii.
Aceste imagini timpuri sunt cunoscute ca "Christus Triumphans”. Reprezentarea din acesta lucrare insa se inscrie in tipul "Christus Patiens”, ca unul ce subliniaza indeosebi patimirea ca om.
Tabloul Fecioara cu Pruncul al Maestrului Claris se pastreaza in prezent in cadrul Galeriilor Nationale din Londra.
Radu Alexandru
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.