Fitoterapia si bolile digestive

Fitoterapia si bolile digestive Mareste imaginea.

Nu există o altă parte a organismului unde să se declanşeze mai multe boli decât la nivelul stomacului şi al intestinelor. Aceste afecţiuni, mai frecvente în prezent decât
altădată, sunt legate direct de modul de viaţă al fiecăruia, mai mult sau mai puţin stresant, cu irascibilitatea caracteristică perioadei în care trăim. Bolile de stomac mai depind mult de natura şi calitatea alimentelor ingerate, adesea încărcate de ingrediente chimice, cu acţiuni toxice.

Greaţa este senzaţia neplăcută pe care o acuză unii bolnavi de stomac, ficat, pancreas şi apendice. Mai poate să apară la femei gravide în primele luni de sarcină şi la călătorii cu vaporul, avionul sau chiar cu automobilul (pe locurile din spate).

Voma constă din evacuarea violentă, prin gură, a conţinutului stomacal şi al intestinului subţire, din cauza unui act reflex de contracţie spastică a diafragmei şi a muşchilor abdominali. Dacă fenomenul se repetă, cauzele trebuie căutate în indigestii, intoxicaţii alimentare, chimice sau alcoolice, afecţiuni gastro-ulceroase şi hepatobiliare, sarcină, emoţii puternice, frică, boli renale şi ale sistemului nervos, migrene, meningite, tumori cerebrale.

Tratamentul naturist poate interveni cu ceaiuri calmante şi uleiuri eterice. Se recomandă infuzii sau decocturi din frunze de mentă, roiniţă, plop şi pelin, flori de tei şi lavandă, rădăcini de angelică şi valeriană, fructe de mărar, cimbrişor, măghiran şi ienupăr, scoarţă de stejar.

Regimul alimentar este bazat pe supe de zarzavat, orez şi cartofi, pasate şi strecurate, sucuri de fructe şi băuturi reci, cu lămâie şi zmeură.

Regimul de viaţă impune multă linişte şi respiraţie profundă. La sugari este obligatorie poziţia pe o parte, pentru a evita asfixierea cu lichidul vomat.

Balonările constau din acumulări excesive de gaze, atât în stomac, cât şi în intestine, ducând la dilatarea abdomenului, uneori cu dureri (trecătoare sau persistente). Aerul este introdus în stomac prin înghiţire, în special la fumători, persoane nevrotice şi la cele care vorbesc mult în timpul mesei sau care consumă cantităţi mari de lichide în timpul mesei (apă gazoasă, bere, must) şi alimente bogate în glucide solubile şi celuloză (ceapă, varză, legume păstăi şi unele fructe). Sugarii înghit aerul odată cu laptele, fie la supt, fie la folosirea suzetei, ceea ce le provoacă dureri de stomac şi vărsături.

Persoanele balonate au dureri abdominale (colici), insomnie, indispoziţie, răsuflare greoaie şi stări de nervozitate.

Fitoterapia include folosirea plantelor cu proprietăţi carminative sau specii aromatice cu uleiuri eterice şi taninuri care inhibă procesele fermentative: chimion, coriandru, mărar, fenicul, măghiran, anason, cimbru, mentă, muşeţel, angelică, busuioc, roiniţă, salvie, sovârv, ghimbir. Se fac infuzii care se beau călduţe şi neîndulcite, înainte de mese.

In ce priveşte regimul alimentar se recomandă o cură de cinci zile cu legume (mărar, pătrunjel) şi sucuri de fructe (gutui, portocale), la care se adaugă suc de orz verde, suc de morcov şi o lingură de cărbune de tei. înainte de mesele principale se vor mesteca două boabe de ienupăr sau jumătate de linguriţă de fructe de anason. Este bine ca cei afectaţi să mănânce de cinci-şase ori pe zi, la ore regulate, evitând stările de stres şi enervare.

Regimul de viaţă implică aplicarea de comprese calde cu bitter suedez în timpul durerilor, schimbate la intervale de 15 minute, o baie caldă de şezut sau o cataplasmă cu pulbere de cărbune, aplicată pe abdomen câte o oră pe zi. In locul fumatului, se vor face zilnic plimbări în aer liber şi gimnastică respiratorie.

Sindromul dispeptic (indigestia) este o boală cronică, cu tulburări digestive acute, greutate în capul pieptului, greaţă, arsuri stomacale, hiperaciditate şi balonări, mai frecvente după masa de prânz. Boala evoluează spre dureri violente (colici), lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate şi pierderea forţelor fizice şi intelectuale.

Greţurile de scurtă durată apar dimineaţa, pe nemâncate, şi revin la orele prânzului. In timpul nopţii, survin arsuri stomacale.

Tratamentul fitoterapeutic cuprinde specii vegetale cu proprietăţi carminative şi cu gust amar, cu acţiuni bacteriostatice. Aici pot fi amintite: lichenul de piatră, anghinare, mătăciune, roiniţă, mentă, muşeţel, busuioc, tei, obligeană, fructe de ienupăr, frunze de nuc, afin şi mur, flori de gălbenele, gel de aloe şi seminţe aromate (chimion, anason, fenicul, coriandru, angelică). In faza acută, se bea o infuzie din fructe de păducel.

Alimentaţia va presupune patru-cinci mese pe zi, mai bogate în dulciuri şi paste făinoase (fulgi de cereale), dar sărace în grăsimi animale. Aportul de vitamine va fi asigurat prin consumul zilnic de legume (salată verde) şi fructe (două-trei mere rase la intervale de trei-patru ore). Bune rezultate dă şi consumul zilnic de suc de cartofi, iaurt şi polen uscat (o lingură rasă), luat pe nemâncate sau înainte de mese, după care se bea apă îndulcită cu miere.

Hemoragiile digestive constau în pierderea de sânge la nivelul tubului digestiv.

Hemoragiile superioare constau din vărsături de sânge pe gură sau pe nas. In funcţie de rapiditatea eliminării de sânge şi de gradul de anemie al bolnavului, moartea poate să survină la o pierdere de 1,5 litri de sânge. Evoluţia acestei hemoragii este imprevizibilă; pot să apară scăderi accentuate ale tensiunii arteriale, răcirea mâinilor şi a picioarelor, transpiraţie excesivă, leşin, stare de şoc şi chiar deces.

Hemoragiile inferioare constau din eliminări de sânge prin scaun, ducând la anemiere severă.

Fitoterapia poate avea bune rezultate doar în hemoragiile mai uşoare, folosind plante care conţin taninuri şi vitamina K (antihemoragică), printre care pot fi amintite: traista ciobanului, brusture, cerenţel, răchitan, sulfină, coada racului, urzică vie, vâsc şi mătase de porumb.

Intoxicaţiile sunt stări patologice grave, produse prin ingerarea diferitelor substanţe toxice. Cele mai frecvente sunt insecto-fungicidele, verdele de Paris, soda caustică, barbituricele, ciupercile otrăvitoare, alimentele degradate şi excesul de alcool. In toate tipurile de intoxicaţii trebuie să se intervină rapid, pentru îndepărtarea sau neutralizarea substanţei nocive şi pentru susţinerea funcţiilor vitale.

Tratamentul fitoterapeutic recomandă speciile de plante medicinale cu proprietăţi detoxifîante şi depurative pentru curăţirea sângelui. Printre acestea, menţionăm rădăcinile de pir, cicoare, brusture, osul iepurelui, frunze de mesteacăn, teci de fasole, flori de porumbar, gălbenele, trifoi roşu, herba de trei fraţi pătaţi şi fructe de cătină şi ienupăr. Sunt eficiente curele cu tije de păpădie şi sucurile de morcov, sfeclă roşie, păstârnac, castraveţi, zmeură şi citrice. Pentru provocarea vărsăturilor, se iau câteva linguriţe cu oţet de mere, apă cu sare şi decoct cu scoarţă de stejar.

Afecţiunile de colon sunt tulburări dureroase care se instalează treptat la nivelul intestinului gros din cauza unor factori psiho-emoţionali, stări de stres, emoţii puternice, anxietate, suprasolicitate fizică şi intelectuală, astenie, insomnii, mese servite în mare grabă (gen fast-food), abuz de medicamente sau abuz de laxative.

Colonul iritabil constă din contracţii neregulate care duc fie la constipaţie, fie la diaree. Boala apare la vârste diferite, mai frecvent la persoanele nervoase.

Rectocolita ulcero-hemoragică este o afecţiune inflamatorie a colonului, declanşată îndeosebi de factori infecţioşi, endocrini şi alergici. Se manifestă prin inflamaţii ulcerative, uneori hemoragice, urmate de scaune cu sânge, puroi şi mucus. Prin evoluţie, boala duce la complicaţii importante, cum sunt chisturile pe colon, care pot determina blocarea tranzitului intestinal şi ocluzii intestinale.

Terapia naturistă în combaterea rectocolitei ulcero- hemorgice şi a colitelor abdominale recomandă respectarea unei alimentaţii uşoare, cu produse rapid digerabile în etajele superioare ale aparatului digestiv, astfel încât să se asigure un repaus intestinal şi evitarea suprasolicitării colonului.

Cancerul de colon este o boală cu frecvenţă în creştere, ocupând în România locul IV într-o ierarhie vizând mortalitatea cauzată de cancere. La declanşarea acestui cancer concură factorii alimentari, cum sunt excesele în consumul de grăsimi, mai ales la persoanele obeze, precum şi excesul în consumul de carne de porc şi de vită.

In schimb, se recomandă un consum ridicat de fibre dietetice, bogate în celuloză. In lipsa acestor fibre se prelungeşte durata tranzitului intestinal, mărindu-se frecvenţa constipaţiei şi favorizându-se contactul dintre substanţele cancerigene şi mucoasa intestinului gros. Prezenţa bolii este pusă în evidenţă prin sângerări intermitente în scaune, uneori cu cheaguri, alternanţă între diaree şi constipaţie, crampe şi balonări, cu treceri în faze avansate spre perforaţii, ocluzii intestinale şi metastaze.

Se recomandă o cură de două luni cu ceai de obligeană (câte şase linguri pe zi), bitter suedez (câte o linguriţă de trei ori pe zi), tinctură de beladonă şi valeri- ană, tinctură de propolis (25 de picături la o cană cu ceai de coada şoricelului de trei-patru ori pe zi) sau infuzie dintr-un amestec de plante cu acţiune carminativă, antispastică şi sedativă.

Regimul alimentar trebuie să stimuleze evacuarea intestinului şi combaterea constipaţiei, folosind cartofi fierţi sau piureuri, sucuri de legume pasate, fasole verde, conopidă, spanac, brânzeturi nefermentate, fructe coapte sau sucuri şi siropuri. Se vor evita lichidele fierbinţi (supe, borşuri), vinul roşu, alcoolul, tutunul şi cafeaua. In fazele dureroase, se aplică pe abdomen mijloace de căldură locală (pernă electrică sau sticle cu apă caldă, învelite într-un prosop umed).

Regimul de viaţă impune evitarea sedentarismului şi a stresului, înlocuite cu sport, multă mişcare, plimbări în aer liber, mai ales în cazul persoanelor lipsite de speranţă în viaţă. Multe cazuri au arătat că prin câştigarea încrederii în sine şi prin obţinerea unor succese profesionale, recunoscute de cei din jur, se poate ajunge la o îmbunătăţire vizibilă a stării de sănătate.

Prof. univ. dr. CONSTANTIN MILICĂ

Fragment din cartea "Maladiile prezentului tratate cu plante", Editura Trinitas

Cumpara cartea "Maladiile prezentului tratate cu plante"

 

26 Mai 2021

Vizualizari: 1039

Voteaza:

Fitoterapia si bolile digestive 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE