"Adio", spuse vulpea: "Iata secretul meu. E foarte simplu: Noi nu vedem bine decat cu inima. Esentialul este invizibil pentru ochi." (Antoine de Saint Exupery, Micul Print)
Cine nu a auzit povestea unui vecin mai in varsta care moare la cateva luni dupa moartea sotiei? Sau a unei mame care se stinge la putin timp dupa ce si-a pierdut fiul sau fiica? In limbajul comun se spune ca acestia au murit "de inima rea".
Multa vreme, stiinta medicala a tratat superficial aceasta problema, faptele, considerandu-le simple coincidente. Abia in ultimii doua zeci de ani, mai multe echipe de cardiologi si psihiatri au cercetat cu atentie aceste asa-zis coincidente. Si au ajuns la concluzia ca stresul este un factor de risc mai mare decat tigara, cel putin in ceea ce priveste bolile de inima. Ei au constatat ca o depresie ce survine in urma unui infarct este un indiciu mult mai exact al decesului in urmatoarele 6 luni, decat orice alta masuratoare a functiei cardiace. Cand creierul emotional se deregleaza, inima sufera si, in cele din urma, se epuizeaza.
Dar cea mai uimitoare descoperire este aceea ca relatia functioneaza in ambele sensuri. Buna functionare a inimii influenteaz, la randul ei, creierul. Unii cardilogi si neurologi vorbesc chiar de existenta unui "sistem inima-creier" indisociabil. Daca ar exista un medicament care sa armonizeze aceasta relatie, efectele lui benefice ar fi simtite in intregul organism. Ar incetini imbatranirea, ar reduce stresul, anxietatea, ne-ar proteja impotriva depresiei, ne-ar permite sa atingem mai usor buna starea psihica.
De putina vreme, se cunoaste o metoda simpla si eficienta, la indemana oricui, care pare sa creeze conditiile armoniei dintre inima si creier, avand si efect de incetinire a imbatranirii fiziologice.
Hipocrate spunea acum doua mii patru sute de ani: "Fa ca hrana ta sa-ti fie leacul si leacul tau, hrana."
Creierul face parte din corp. Precum celulele tuturor organelor si cele ale creierului se reinnoiesc permanent. Celulele de maine sunt alcatuite din ceea ce mancam astazi. Doua treimi din creier este alcatuit de acizii grasi,c are sunt componentele de baza ale membranei celulelor nervoase.
Daca consumam grasimi polinesaturate invelisurile celulelor nervoase sunt mai fluide, mai flexibile, iar comunicarea dintre ele mai stabila. Aceast lucru se intampla mai ales cand aceste grasimi polinesaturate sunt acizii grasi omega-3. O echipa de cercetatori francezi a aratat ca regimul alimentar bogat in acizii grasi omega-3 al eschimosilor, sporeste productia de neurotransmitatori ai energiei si ai bunei dispozitii in creierul emotional.
Acizii omega-3 se gasesc in peste, mai ales in cel gras, de asemenea in uleiul de in si de rapita. Medicii recomanda combinarea suplimentului de omega-3 cu vit. E, vit C si seleniu. De asemenea, se recomanda sa limitam consumul de carne la trei portii pe saptamana.
Creierul este la fel de sensibil la continutul alimentatiei ca si inima, cand il intoxicam in mod regulat cu alcool sau droguri, el sufera. Este chiar uimitor ca a fost nevoie de doua mii cinci sute de ani pentru ca stiinta moderna sa revina la constatarile medicinei traditionale, fie ea greco-romana, tibetana, etc.
De asemenea mai avem o poarta catre creierul emotional, multa vreme si ea ignorata - este vorba despre exercituil fizic, chiar si in reprize scurte.
Dr. David Servan-Schreiber (2007)
Vizireanu Fulvia (Felicis)
felicis Felicis
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.