Imaginea pogorarii Mantuitorului la iad este icoana traditionala a Invierii in Ortodoxie. Dupa moartea Sa, Hristos sta cu Trupul in mormant, iar cu sufletul Lui indumnezeit Se pogoara in iad. Aceasta pogorare a adus zdrobirea mortii si a stapanirii demonilor. Din acest motiv, sunt iconari care au zugravit in icoana care infatiseaza pogorarea la iad si un schelet legat de maini si de picioare si cu o funie la gat, semn ca moartea a fost nimicita. Interesant este ca la picioarele Domnului se afla multe zavoare si incuietori ale iadului, toate rupte sau deschise.
Pogorarea Mantuitorului la iad a adus mantuire sufletelor celor din veac adormiti. A adus eliberare nu doar dreptilor Vechiului Testament, ci si celor din alte neamuri. Sfantul Chiril al Alexandrei spune ca "Ducand cuvantul credintei la iad, Hristos a extins harul Sau la intreaga fire".
Biruinta Domnului asupra mortii si a iadului este descrisa asfel de Sfantul Ioan Gura de Aur: "Nimeni sa nu se teama de moarte, ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de ea. Pradat-a iadul Cel ce S-a pogorat in iad; umplutu-l-a de amaraciune, fiindca a gustat din trupul Lui. [...] A primit un trup si de Dumnezeu a fost lovit. A primit pamant si s-a intalnit cu cerul. A primit ceea ce vedea si a cazut prin ceea ce nu vedea. Unde-ti este, moarte, boldul? Unde-ti este, iadule, biruinta? Inviat-a Hristos si tu ai fost nimicit. Inviat-a Hristos si au cazut diavolii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata stapaneste".
Chiar daca a stat cu Trupul in mormant fara a suferi stricaciune, si cu sufletul S-a pogogorat in iad, El era prezent pretutindeni. Biserica marturiseste aceasta prezenta in cuvintele: "In mormant cu Trupul, in iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, in rai cu talharul si pe tron impreuna cu Tatal si cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplandu le, Cel ce esti necuprins". Deci, trebuie sa retinem ca desi prin moartea fizica sufletul Mantuitorului s-a despartit de trup, Dumnezeirea Cuvantului nu s-a indepartat nici de trup, nici de suflet.
Relatarea momentului Pogorarii la iad nu se afla in Evangheliile canonice, ci doar in Epistola intai a Sfantului Apostol Petru : "Omorat fiind cu trupul, dar viu facut cu duhul, cu care S a coborat si a propovaduit si duhurilor tinute in inchisoare" (I Petru 3, 18 19).
Sfantul Ioan Damaschin scrie ca: "Desi Hristos a murit ca un om, iar sufletul Sau S-a desprins din preacuratul Sau trup, dumnezeirea Lui a ramas nedespartita de amandoua, adica atat de trup, cat si de suflet“. Acesta este motivul pentru care Hristos apare in iad nu in postura smerita, de rob, ci de Stapan al vietii si al mortii, Biruitor al iadului, Izbavitor al celor aflati aici.
Si troparul Invierii, exprima in chip deosebit aceasta taina a biruintei mortii prin puterea iubirii jertfelnice a Domnului Hristos pentru noi: "Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".
Sfantul Epifanie al Ciprului nedescopera ca in iad, Mantuitorul Iisus Hristos, Cel care a coborat din cer pe pamant, si de pe pamant la cele mai de jos ale pamantului, a vestit eliberarea celor legati de chingile diavolului, a celor care au crezut vestei Lui celei bune. "Ieri L-au lovit, astazi loveste El locuinta iadului cu fulgerul dumnezeirii. Ieri L-au legat, astazi El strange in obezi pe tiranul diavol cu legaturi nedezlegate. Ieri L-au osandit, astazi daruieste libertate celor osanditi. Ieri slujitorii lui Pilat L-au batjocorit, astazi portarii iadului L-au vazut si s-au cutremurat. (...) Domnul a intrat in iad tinand arma biruitoare a crucii si l-a apucat de mana pe Adam si i-a zis: «Scoala-te, tu cel ce dormi, ridica-te din morti, Hristos te va lumina! Eu, Dumnezeul tau, Care de dragul tau M-am facut fiul tau, dupa fire omeneasca, din dragoste pentru tine si pentru urmasii tai, acum, cu puterea pe care o am, graiesc si poruncesc celor intemnitati: Iesiti!, si celor care se gasesc in intuneric: Veniti la lumina! si celor care au murit: Inviati! Si tie Adame, iti poruncesc: Ridica-te din somnul tau! Nu te-am creat pentru aceasta, ca sa ramai intemnitat in iad. Scoala-te din morti, Eu sunt viata oamenilor. Ridica-te, faptura mea, ridica-te infatisarea Mea, cel creat dupa chipul Meu! Ridica-te si sa plecam de aici, pentru ca te-ai unit cu Mine si Eu cu tine. (...) Pentru tine, omul, M-am facut ca un om neajutorat, parasit intre cei morti. Pentru tine, care ai iesit din gradina Raiului, am fost lasat in mana iudeilor intr-o gradina si M-am rastignit intr-o gradina»" (Sfantul Epifanie al Ciprului, Cuvant la ingroparea Trupului Dumnezeiesc al Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos).
Iulian Predescu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.