Cand omul cauta implinirea propriei vointe si uita de Dumnezeu, greseste. Iar aceasta ii aduce cadere si implicit, pierderea mantuirii. A implini voia lui Dumnezeu, chiar daca ea nu este in unele situatii pe placul nostru, inseamna a lucra la mantuirea noastra.
Nu exista timp in care omul sa nu poata lucra spre a sa mantuire. In orice clipa omul poate ajunge la asemanarea cu Hristos, dupa cum in orice clipa poate pierde asemanarea cu El.
Nimeni nu trebuie sa spuna ca nu poate savarsi faptele care aduc mantuire, pentru ca Dumnezeu nu cere din partea noastra lucruri imposibil de realizat. Mai mult, in bunatatea Sa, El nu doar ne-a descoperit calea care duce catre mantuire, ci Se face una cu noi spre a ne ridica din pacate si a ne darui viata dumnezeiasca. Mantuirea este in acelasi timp si lucrarea lui Dumnezeu, dar si lucrarea noastra.
Trebuie sa retinem ca Dumnezeu doreste ca "toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina" (I Timotei 2, 4). Deci, toti oamenii sunt chemati la mantuire, insa din pacate nu toti raspund acestei chemari.
Adrian Cocosila
Cuvant despre mantuire
Au intrebat surorile pe fericita Singlitichia:
- Cum putem sa ne mantuim?
Si ea, oftand din adancuri si varsand multe lacrimi, a raspuns:
- Copii! Noi toti stim cum sa ne mantuim! Dar, din pricina neglijentei, ne pierdem mantuirea. Mai intai de toate si mai mult decat toate, trebuie sa pastram ceea ce a spus Domnul: "Iubeste pe Domnul Dumnezeul tau din tot sufletul tau si pe aproapele tau ca pe tine insuti" - iata unde este mantuirea: intr-o indoita iubire.
-
Sfintenia lui Dumnezeu si sfintirea omului
Publicat in : Dogma -
Sfintenia, transparenta lui Dumnezeu in constiinta omului
Publicat in : Editoriale -
Sfintenia, nebunia normalului intr-o lume anormala
Publicat in : Duminica Tuturor Sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.