Cuvântul „isihasm” vine de la grecescul „hesychia”, care înseamnă tăcere, liniște și concentrare interioară. Potrivit acestui curent contemplativ, țelul vieții spirituale este unirea minții cu inima și a omului întreg cu Dumnezeu. „Isihasmul este o străveche practică mistică în spaţiul siro-egiptean, care recomandă apropierea credinciosului de Dumnezeu, nu prin simţuri sau raţiuni, ci prin intuiţie lăuntrică îndelung pregătită în linişte şi singurătate, cu ajutorul rugăciunii” (Serafim Valeriu Adam, „Rugăciunea la Sfinţii Părinţi şi lumea de astăzi”, Edit. Grafica Prahoveană, Ploiești, 2005, p. 12).
Isihasmul a fost practicat încă de la originile monahismului, fiind sistematizat în secolul IV de către Evagrie Ponticul, iar în secolul VII de Ioan Scărarul, urmat de Isihie şi de Filotei Sinaitul, fiind caracteristic monahismului răsăritean anahoretic.
Rugăciunea isihastă înseamnă mintea coborâtă, în chip smerit, în „biserica” inimii, aprinsă de focul iubirii dumnezeieşti. Ea luminează sufletul omului şi învăluie inima cu focul iubirii de Dumnezeu, cea care menţine tainica legătură dintre Dumnezeu şi om. „În rugăciunea curată este vorba de unirea minţii (nous) cu inima. Nu trebuie ca mintea să rămână singură, nici inima să rămână singură. O rugăciune care se face numai cu mintea este o rugăciune rece; o rugăciune care se face doar cu inima este o rugăciune pur sentimentală, care ignoră tot ceea ce Dumnezeu ne-a dat, ceea ce ne dă şi ne va da în Hristos” (Dumitru Stăniloae, „Rugăciunea lui Iisus şi experienţa Duhului Sfânt”, Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 67).
Isihasmul este strâns legat de rugăciune, în mod deosebit de „Rugăciunea lui Iisus”, de aceea el poate fi identificat cu aceasta din urmă.
Rugăciunea lui Iisus
„Rugăciunea lui Iisus” sau „Rugăciunea inimii” constă din invocarea repetată a numelui lui Iisus, pentru ca astfel Dumnezeu să se sălășluiască în inima omului. Această rugăciune nu constituie un scop în sine, ci un mijloc de liniştire şi de unificare a minții cu inima, în vederea unirii apoi cu Dumnezeu, prin rostirea neîncetată a numelui Mântuitorului nostru.
Se poate spune că „spiritualitatea ortodoxă este de esență isihastă. Tradiția isihastă, adică tinderea neîncetată după pacea inimii, se află în inima spiritualității ortodoxe” (Mitropolitul Serafim, „Sfinții printre noi: de la Paisie Olaru la Rafail Noica. Duhovnici pe care i-am cunoscut”, Edit. Doxologia, Iași, 2015, p. 21). Și în cadrul acestei spiritualități, „Rugăciunea lui Iisus” ocupă un loc deosebit. Ea implică renunțarea la grijile lumești pentru a-L dobândi pe Dumnezeu prin intermediul rugăciunii. Importantă este înlăturarea a tot ce poate să împiedice dialogul cu Dumnezeu și să tulbure starea de liniște interioară. Așa cum afirmă Sf. Diadoh al Foticeei, prin repetarea cuvintelor „Doamne Iisuse” se obține o concentrare a gândurilor și o întipărire în memorie a numelui Mântuitorului.
Textual, „Rugăciunea inimii” se rezumă la formula: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine pacatosul”. Ea are un fundament biblic, fiind inspirată de rugăciunea vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului!” (Lc. 18, 13) sau de cea a orbului din Ierihon: „Iisuse, Fiul lui David, fie-Ți milă de mine!” (Lc. 18, 38).
Însuși Mântuitorul ne adresează chemarea Sa la rugăciune: „Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție” (Mt. 6, 6).
De asemenea, această rugăciune este în conformitate cu afirmația Sf. Ap. Pavel: „Dar în biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăț și pe alții, decât zece mii de cuvinte într-o limbă străină” (I Cor. 14, 19), precum și cu îndemnul său de a ne ruga neîncetat (I Tes. 5, 17).
În ceea ce privește teologia „Rugăciunii inimii”, ea este una dintre cele mai profunde, deoarece Îl invocă pe Iisus și în același timp Îl mărturisește ca Domn, Mântuitor și Fiu al lui Dumnezeu.
Sorin Lungu
Sorin Lungu
-
Isihasmul romanesc
Publicat in : Religie -
Isihasmul la Manastirea Robaia
Publicat in : Manastirea Robaia
-
Isihasmul in mijlocul lumii
Publicat in : Religie -
Isihasmul versus Zen
Publicat in : Religie -
Isihasm si psalmodie
Publicat in : Cantarea
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.