Fiecare om poarta in sine o candela si fiecare trebuie sa o aiba aprinsa pt ca e luminita care ne aminteste zilnic si permanent ca e lumina lui HRISTOS, Il inchipuie pe HRISTOS. E Lumina prin care omul alunga intunericul, pt ca adesea omul cauta in intuneric adevarul, care e viata priceperii sale; el cauta acolo, in mijlocul relelor fara numar, un bine, si nu stie ce bine, mare, nesfarsit, vesnic, e viata inimii sale; si tot ce cauta, fuge de el. Indoiala, gandirea, ratacirea obosesc mintea sa sleita. Ceea ce el a crezut bine, se schimba in amaraciune. Noi nu stim nici ceea ce ne e bun, nici ceea ce ne e vatamator. Dar, BUNUL DUMNEZEU ne lumineaza prin cuvantul sau viu, ne sustine prin harul sau, suntem noi a decidere daca primim sau nu pe INTEMEITORUL HARULUI, pe Savarsitorul credintei, amanetul nemuritor al nadejdii noastre.
DUMNEZEU ne cunoaste pe fiecare dintre noi, dupa nume, si e EL ca ne cheama,ne cheama, si se indura a veni la noi. Cand ne da darul evlaviei nu ne da din vrednicia noastra ci din mila pana cand ne invrednicim a lua o faramatura de dar,o picatura de mangaiere cereasca. Cand omul a cutreierat toate, a auzit toate, a vazut toate, trebuie sa se intoarca la acest cuvant, care cuprinde toata intelepciunea si toata perfectiunea: DUMNEZEU SINGUR... Inchipuiti-va, a avea pe DUMNEZEU in tine si totusi pretutindeni in afara de tine, insa, se cade tie a cauta neincetat darul evlaviei, a-l cere cu dor, a-l astepta cu rabdare si credinta, a-l primi cu multumire, a-l pastra cu smerenie, a-l intrebuinta cu ravna si a lasa lui DUMNEZEU vremea si masura darului. EL stie cand sa ne dea, cum sa ne dea si cat sa ne dea... Adeseori, DUMNEZEU da intr-un minut ceea ce n-a dat ani intregi, iar daca ne lipseste de dar sa socotim ca pacatele noaste ne-a impiedicat. Mana DOMNULUI e cu dansul dar cere inima curata, infranta si smerita. Nimic nu e mai folositor, nici mai trebuincios decat unirea cu IISUS HRISTOS.
Avem inlauntrul nostru, ca o icoana a imparatiei intunericului; acolo traieste si creste si se propaga nenumarata familie a pacatelor, care a pangarit viata omeneasca in izvorul sau. Cine cerceteaza cu seriozitate inima, gaseste acolo germenele tuturor rautatilor,care se poate dezvolta la fiecare dintre noi mai mult sau mai putin. Adu-te pe tine insuti pe altarul inimii tale,goneste din inima ta tot ce te tulbura si adu-o intreaga lui IISUS.Fa ceea ce te odihneste duhovniceste dar nimic fara DUMNEZEU. Viu sunt EU, zice DOMNUL, ca sa te ajut si mai mult decat totdeauna, sa te mangai daca tu vei nadajdui spre MINE si MA vei chema intr-ajutor cu inima plina de credinta, o credinta tare, o nadejde vie si o dragoste nefatarnica.
Sileste-te a ramane neschimbat cu inima ta in toata imprejurarea buna sau rea.Sa cladim o biserica in fiecare suflet care e mai importanta decat zidurile; E de neinteles ca trebuie sa ne spunem neincetat omului: gandeste-te la suflet caci timpul fuge, vesnicia se apropie; maine, astazi poate, ea va incepe pentru tine, si cu toate acestea e adevarat ca daca nu i s-ar aminti la fiecare ora acest adevar ingrozitor, omul l-ar uita, atat e de puternic farmecul lumii asupra acestei creaturi cazute. Religia, SF. Biserica, cuvantul lui DUMNEZEU ne arata mizeria noastra si ne arata si vindecarea ei. Sa intram deci in cugetul nostru si sa invatam a ne umili, a ne cunoaste slabiciunea noastra; a privi pe DUMNEZEU si a-l iubi, si iarasi a-l privi si a-l iubi, iata CERUL.
Se intampla sa ne simtim abandonati, parasiti, ptr ca asa vrea Bunul Dumnezeu; nici o mangaiere, nici o lumina; din toate partile incercari, ispite, dureri; sufletul se crede aproape de cadere, pentru ca el nu mai vede bratul care-l sprijineste. Aceasta stare e cea mai mare indeletnicire a credintei; aceasta e pentru suflet o icoana a mortii dar astfel se savarseste in noi taina mantuirii si ne arunca la picioarele lui IISUS. Sa urmam in pace calatoria noastra. Tot ce se sfarseste e scurt si nimic nu e greu celui ce nadajduieste. In mijlocul acestui mare naufragiu al lumii, o mana binefacatoare ne arunca de sus funia nadejdii, care putin ,cate putin, trage din valurile mizeriilor omenesti si ridica pana la cer pe cel ce se apuca de ea cu tarie.
Florentina
andriesei florentina
-
Tehnica si viata spirituala
Publicat in : Sanatate si stiinta -
Interes sufletesc
Publicat in : Religie -
Despre riscul de a merge la biserica
Publicat in : Religie -
Cine cugeta, creierul sau sufletul omului?
Publicat in : Religie -
Cand se retrag dusmanii din sufletul omului
Publicat in : Pilda zilei
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.