
Furtuna se pregatea sa iese din casa norilor si sa se plimbe deasupra orasului meu. Vedeam viata prin ochii unui porumbel zbuciumat, vedeam oamenii fugind pe strazi ingrijorati si panicati, dar pentru sufletul meu, ploaia si vantul sunt elemente existentiale in tropicul junglei de asfalt. Ma simteam de parca as sta pe un scaun in mijlocul unui ciclon si in jurul meu haosul dansa cu ordinea.
As fi vrut sa le spun oamenilor cat de minunata este natura si ca ar trebui sa o respecte mai mult, dar ei nu ma bagau in seama. Nu aveau timp de copilarii.. se grabeau.
Vazand cum vantul si traznetul se intrec in care culca mai multi pomi la pamant, m-am intrebat.. Eu cine sau ce sunt? Pe mine cine m-a rapus? Am iubit cum am stiut dar nu a fost indeajuns. Am facut doar ce am vrut dar mereu vroiam mai mult asemeni unui dependent de droguri. Nu am ascultat de nimeni si am ajuns sa ma mint singur ca doar eu stiu ce e bine, ca doar eu sunt pe drumul cel bun.
Dumnezeul meu e surdo-mut? Imi amintesc de toate intamplarile si semnele ce aveau loc in viata mea si cum reactionam la ele. Imi cautam oameni, prieteni care sa imi confirme ca am dreptate in convingerile si teoriile mele desi stiam ca atunci cand esti sincer cu tine si cu inima ta nu trebuie sa iti dea cineva dreptate, pentru ca dreptatea este de partea oamenilor sinceri.
Eu cred ca viata este impartita in 4 anotimpuri. Entuziasmul primaverii (copilaria) nu tine vesnic si oricat de frumoasa e vara (tineretea) dupa ea urmeaza toamna (maturitatea) si apoi iarna (batranetea). Alege sa traiesti o iubire de-o vara in urma careia in toamna vietii sa culegi sinceritate, credinciosie, dragoste si respect. Nu te insela singur! Ce seamana omul aceea va culege.
Stiu ca cetatea sufletului este in aceasta perioada bombardata din toate partile. Legiuni de sentimente au facut alianta cu armate de emotii si incearca sa cucereasca tot in calea lor. Terasele, strandurile, bancile parcurilor si parcarile sunt doar cateva din fronturile acestor lupte moderne unde majoritatea tinerilor isi pierd credinta in veci.
Eu cred ca exista o diferenta clara intre destin si soarta. Destinul fiind aceea incercare pe care o face omul pentru el si in care lupta sa schimbe anumite lucruri, iar soarta fiind ceva ce oricat ai incerca si ti-ai dori, oricat ai lupta nu vei putea schimba.
Sper sa nu uiti vreodata ca destinul tau e sa invingi!
Cu dragoste si respect,
Fabi Olariu.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.