Optimizarea stilului de viata
Din ce in ce mai multe date sustin relatia dintre factorii care provin din mediul de viata modern si sanatate. Acesti factori pot fi incadrati in stilul de viata negativ al omului modern si sunt asociati cu cresterea prevalentei unor boli cronice - obezitate, boli metabolice (SdMet, DZ, dislipidemii), HTA, boli cardiovasculare, unele forme de cancer, afectiuni musculoscheletale, tulburari neuropsihice, etc. - cu importante consecinte asupra starii de sanatate si financiare. Principalele elemente ale stilului de viata negativ sunt reprezentate de: alimentatia nesanatoasa (aport crescut de alimente procesate, rafinate, concentrate, cu mare densitate calorica si aport scazut de produse naturale), lipsa de miscare (sedentarismul), fumatul, poluantii, stresul, excesul de alcool si de alte substante periculoase, abuzul de medicamente.
Desi toti factorii stilului de viata negativ sunt importanti, articolul de fata se va axa in principal asupra alimentatiei nesanatoase si a sedentarismului, pentru ca reprezinta principalele cauze care au dus la cresterea dramatica a incidentei obezitatii,si DZ tip 2 . (Diabet zaharat tip 2) . (Datele epidemiologice arata ca aparitia acestor afectiuni este invers asociata cu gradul de activitate fizica. .Obezitatea si, in special, obezitatea abdominala este o forma complexa si agresiva de boala cu un imens potential pentru boli cardiovasculare si metabolice asociindu-se cu deteriorarea profilului lipidic, cu anomaliile metabolismului glucidic si cu prezenta concomitenta a HTA (hipertensiune arteriala).
Modificarea stilului de viata implica : renuntarea la obiceiurile nocive pentru sanatate (de ex. sistarea fumatului); modificarea unor obiceiuri care afecteaza sanatatea (de ex. reducerea aportului de grasimi de origine animala din alimentatie); inceperea unui stil de viata sanatos (de ex. inceperea unui program de exercitii fizice.
Principalele tinte terapeutice sunt reprezentate de obezitate, in special cea abdominala (tinta principala) si de insulinorezistenta. Ghidurile vizeaza mai ales reducerea tesutului adipos (total si abdominal) cu ajutorul restrictiei calorice si prin cresterea activitatii fizice. Amplitudinea ameliorarilor este cu atât mai marcata cu cât tulburarile metabolice initiale sunt mai mari.
In continuare, terapia are ca scop corectarea factorilor de risc majori: LDL crescut, HTA, alterarile metabolismului glucidic, iar atunci când optimizarea stilului de viata nu este suficienta pentru corectarea acestor factori, sau atunci când riscul absolut este mare, se impune tratamentul farmacologic. Pentru a reduce riscul pe termen lung, este necesar tratament de lunga durata si urmarire periodica. Practicarea regulata a unei activitati fizice are multiple beneficii pe majoritatea organelor si sistemelor. La orice vârsta, angajarea intr-un program regulat de activitate fizica promoveaza si mentine starea de sanatate, scade riscul de aparitie a DZ, a obezitatii, HTA, bolii coronariene, mortii premature (cardiace sau de alte cauze), anumitor forme de cancer (colon, sân) si se asociaza cu nivele mai reduse de mortalitate.
De asemenea, este importanta pentru mentinerea unei greutati normale, pentru mentinerea in buna forma a muschilor, oaselor si articulatiilor, imbunatateste sanatatea mentala, scazând sentimentele de anxietate, depresie si promoveaza starea psihologica de bine. Lipsa acesteia afecteaza in mod negativ sanatatea si starea de bine . American College of Sports Medicine (ACSM) recomanda pentru imbunatatirea si mentinerea capacitatii cardiorespiratorii si a compozitiei organismului antrenamentul aerob. Antrenamentul aerob foloseste repetitiv grupe musculare mari si se desfasoara pe o perioada mai indelungata de timp. Exemple de astfel de activitati sunt: mers pe jos, alergat, ciclism, inot, dans, mersul pe bicicleta sau bicicleta stationara, vâslit, schi-fond, patinaj.
Pentru obtinerea beneficiilor pentru sanatate, cea mai importanta este durata totala a activitatii fizice. Pe lânga antrenamentul aerob, ACSM recomanda din 1990 si antrenamentul de rezistenta. Antrenamentul progresiv de rezistenta reprezinta un grup de exercitii in care se creste progresiv rezistenta opusa la efectuarea unei anumite miscari. Ridicarea greutatilor, flotari, tractiuni, genuflexiuni, escaladari, exercitiile la banda de alergare, gimnastica ritmica sunt câteva exemple de astfel de activitati. Beneficiile sunt multiple: reduce factorii de risc asociati afectiunilor coronariene; DZ tip 2; favorizeaza scaderea in greutate si mentinerea greutatii corporale; creste stabilitatea dinamica si conserva capacitatea functionala; previne scaderea masei musculare cu vârsta; previne osteoporoza; contribuie la prevenirea cancerului de colon si favorizeaza starea de bine psihica.
Recomandarile actuale ale ACSM si American Heart Association (AHA) pentru adulti sunt de minimum 30 de minute de activitate aerobica de intensitate moderata practicata 5 zile pe saptamâna sau de minimum 20 de minute de activitate aerobica viguroasa 3 zile pe saptamâna. Se pot folosi si combinatii de activitati cu diferite grade de intensitate. La acestea se adauga recomandarea de a efectua antrenamente de rezistenta (ca adjuvant) de 8-12 repetitii a unui set de 8-10 exercitii, in 2 zile (separate) ale saptamânii, asigurându-se un stimul pentru toate grupurile de muschi.
In paralel trebuie incurajata si cresterea activitatii fizice obisnuite in cursul zilei, ca de ex. urcatul pe scari, gradinaritul, munca in gospodarie precum si limitarea activitatilor sedentare in cursul timpului liber (reducerea timpului petrecut la televizor, jocuri pe calculator). Acolo unde cele 30 de minute de activitate fizica nu pot fi efectuate in continuu, se prefera si activitati fizice cu durata mai mica dar peste 10 minute fiecare si care insumate sa dea mai mult de jumatate de ora pe intreaga zi. Progresiv se poate creste durata si/sau frecventa efortului fizic, ulterior intensitatea acestuia.
Principalul obiectiv al cresterii activitatii fizice este reducerea ponderala cu aproximativ 7% - 10% din greutatea initiala in 6 - 12 luni, ceea ce duce la ameliorarea tuturor factorilor metabolici de risc. Cele mai bune rezultate pentru scaderea in greutate si mentinerea noii greutati pe termen lung se obtin prin combinarea reducerii aportului caloric cu cresterea gradului de activitate fizica si cu alte elemente de optimizare a stilului de viata. Cresterea nivelului de activitate fizica produce o scadere suplimentara a tesutului adipos , in special a celui visceral si are un rol major in mentinerea pe termen lung a scaderii ponderale . Antrenamentul regulat poate produce scaderea masei tesutului adipos visceral, chiar si in conditiile in care se mentine aceeasi greutate.
Activitatea fizica are efecte "directe” asupra sensibilitatii la insulina ameliorand homeostazia glicema si efecte "indirecte” mediate de scaderea in greutate .Ta scade cu aprox.1mmHg la fiecare kg de greutate corporala. Activitatea fizica moderata influenteaza favorabil, dar in mica masura profilul lipidic, dar favorizeaza o usoara crestere a HDL colesterolului (colesterolul bun).
Vizireanu Fulvia (Felicis)
felicis Felicis
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.