"Daca vrem sa ne iubim patria, neamul, biserica, sa-l citim pe Eminescu!" - Pomenirea lui Eminescu la Putna, 2014

Mihai Eminescu, cel care are un rol important in deslusirea identitatii nationale a romanilor, a fost cinstit pe 14 ianuarie la Manastirea Putna, cu ocazia prezentei aici a participantilor la Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, organizat de Consiliul Judetean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina si Societatea Scriitorilor Bucovineni, in colaborare cu Colegiul National „Petru Musat”, Biblioteca Bucovinei, Primaria Serbauti, Primaria Putna si Manastirea Putna, si coordonat de catre Carmen Veronica Steiciuc.

Cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Arhiepiscop Pimen al Sucevei si Radautilor, la ora 14, a fost savarsita slujba Parastasului de catre un sobor de clerici ai manastirii. Parintele Staret, arhimandritul Melchisedec Velnic, a pus la sufletul celor de fata cateva ganduri despre prezenta lui Eminescu la Putna si despre rosturile inalte spre care ne cheama omagierea sa:

„La 164 de ani de la nasterea poetului, il cinstim si ne rugam pentru odihna sufletului sau, a celui care s-a identificat cu interesul acestui popor, cu dorintele lui; cred ca nu este un altul care sa fi iubit neamul, cultura, limba, asemenea lui. Cred ca si sfarsitul vietii pamantesti a lui Eminescu a venit din cauza durerii pe care el a simtit-o vazand ca cei care au in maini destinele unui neam, cei care au datoria de a promova binele, adevarul, frumosul, nu o fac.

Prezenta lui Mihai Eminescu aici este legata de Serbarea de la Putna din 1871, la hramul manastirii. Aceasta a fost cea dintai Serbare a Romanilor de Pretutindeni, cu ocazia careia a avut loc si primul Congres al Studentilor Romani de Pretutindeni. Dupa incheierea ei, Eminescu scrie: «Sa deie Ceriul ca sa ajungem asemenea momente mai adeseori, sa ne intalnim la mormintele stramosilor nostri plini de virtute, si sa ne legam de suveranitatea lor cu credinta si aspiratiile vietii noastre. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul romanesc poate spera slava si pomenire in viitor».

Din pacate, insa, dupa intoarcerea la Viena, eforturile de redesteptare nationala nu au putut fi continuate unitar, desi participantii la Serbare au rodit, fiecare in directia lui, pregatind drumul catre Unirea din 1918. Pe Eminescu l-a afectat insa aceasta lipsa. Maica Benedicta, acad. Zoe Dumitrescu-Busulenga, scrie in cartea Viata lui Eminescu: «Tot zbuciumul lui pentru a da viata sarbatorii atat de dorite si mai ales congresului studentesc, marile lui nadejdi in continuarea operei de la Putna in sensul constituirii unei directii sigure, unitare, a spiritului romanesc, s-au vazut amar dezamagite. […] Atat de mare a fost socul suferit de Eminescu, atat de adanc resimtite aceste fapte de grava inechitate inconstienta cu care se rasplatea o initiativa de semnificatia celei de la Putna, incat se pare ca de atunci, cum spunea Slavici, el n-a mai fost niciodata acelasi om de mai inainte, senin, voios, increzator».

Pentru ca atunci cand a publicat prima data Viata lui Eminescu nu a putut vorbi despre credinta lui Eminescu, mai tarziu, dupa anii 1990, academicianul Zoe Dumitrescu-Busulenga a scris un cuvant dedicat in intregime acestui aspect: Eminescu intre credinta si cunoastere. Si daca, in incheierea cartii, se spune ca, pe drumul Golgotei lui, nimeni nu l-a insotit, la finalul cuvantului despre credinta sa, ea marturiseste: «Avem adanca incredintare ca Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, in mila ei nesfarsita fata de durerea si umilinta lui, i-a mijlocit mantuirea. Astfel, „gandurile ce au cuprins tot universul” revin la matca Ortodoxiei romanesti pe care, dincolo de toate pendularile cautatorului de absolut, Eminescu a iubit-o si a aparat-o ca pe prima valoare a spiritualitatii neamului, intrupata in Biserica nationala. Si ca incheiere, vreau sa citez fraza de inceput a unui articol intitulat Pastele: „Sa manecam dis de-dimineata si in loc de mir, cantare sa aducem Stapanului si sa vedem pe Hristos, Soarele dreptatii, viata tuturor, rasarind”.»

Stiti insemnarea de pe un Ceaslov de la Manastirea Neamt, in care se arata cum, de sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, in 1886, Eminescu s-a spovedit si s-a impartasit la aceasta manastire.

Maica Benedicta spunea ca: «Eminescu s-a desfasurat pe cele mai inalte registre ale cunoasterii […] cercetand necontenit caile ce duc spre frumuseti si adevaruri supreme.» Prin acest drum anevoios, prin iubirea pentru adevar si frumos si jertfa pentru ele, Eminescu este un martir al limbii, culturii si spiritualitatii romanesti, un martir al credintei in valorile acestui popor.

Faca bunul Dumnezeu ca ziua de pomenire a lui Eminescu sa fie o zi de trezire a constiintei neamului nostru, de intoarcere catre valorile noastre nationale si, daca vrem sa ne iubim patria, neamul, biserica, sa-l citim pe Eminescu!”

Apoi, in fata bustului lui Eminescu din incinta manastirii, ridicat la initiativa Societatii Arboroasa in 1926, a avut loc festivitatea de acordare a premiilor festivalului, oferite de catre Centrul Bucovina.

Academicianul Mihai Cimpoi, de la Chisinau, a primit Premiul de Excelenta „Mihai Eminescu” pentru volumul Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic, aparut la Editura Gunivas din Chisinau, in 2013.

Criticul si profesorul Adrian Dinu Rachieru, de la Universitatea din Timisoara, a rostit laudatio. „Autorul s-a incumetat la o truda sisifica, realizand acest monumental dictionar enciclopedic. Este o carte care raspunde indemnului testamentar al Maicii Benedicta, acad. Zoe Dumitrescu-Busulenga, «Aparati-l pe Mihai!». Eminescologia este o intreprindere infinita si avem datoria cu totii sa ne angajam la acest efort, aparand valorile culturii romanesti. In lucrarea premiata, avem de-a face cu un sistem reticular complex, pe care autorul incearca sa-l descifreze pentru noi, compartimentand cartea in numeroase sectiuni, inmagazinand, cu o forta de sinteza uluitoare, informatii risipite prin atatea culegeri si semnate de nume prestigioase din campul eminescologiei. Ne bucuram cu totii ca domnul academician este, in sfarsit, laureat la Putna. Domnia Sa a cules de-a lungul anilor numeroase distinctii, premii, dar, probabil, cea de la Putna ii va ramane cea mai draga”.

Academicianul Mihai Cimpoi, in raspunsul sau, a vorbit despre faptul ca prin Eminescu mergem cu valorile noastre in Europa: „Premiul acesta este deosebit de onorant. Are un pret aparte – pret este un cuvant eminescian, il folosea foarte des in publicistica. Aici, la Putna, se intalnesc cele doua figuri emblematice: Stefan cel Mare si Eminescu. In manifestul Congresului din 1871, Eminescu scrie ca este timpul sa imprimam o singura directie spiritului romanesc. Eminescu a imprimat o singura directie: spre europenitate si spre universalitate. De nationalism nu trebuie sa fugim. Nu suntem noi mari nationalisti! De exemplu, Japonia are un program de stat pentru apararea specificului national”.

Adrian-Gelu Jicu, critic literar din Bacau, a primit Premiul Special „Mihai Eminescu” pentru exegeza eminesciana, pentru volumul Coordonate ale identitatii nationale in publicistica lui Mihai Eminescu. Context romanesc si context european, publicat la Editura Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti, in 2013.

Criticul literar si profesorul universitar bacauan Vasile Spiridon a rostit laudatio. Domnia Sa a aratat ca juriul a avut cateva temeiuri solide in acordarea premiului, in primul rand actualitatea temei. „Actualitatea temei decurge din abordarea unor subiecte mult-discutate astazi. Ideea europeana este intr-un impas. Se vorbeste, pe de o parte, despre multiculturalism, globalism, aculturatie, identitate culturala, pe de alta, despre nationalism, sovinism, antisemitism. Adrian-Gelu Jicu analizeaza contextul european si contextul national in care a aparut si s-a dezvoltat epistema eminesciana legata de identitatea culturala. Autorul distribuie accentele pertinent, acolo unde este cazul amendeaza unele pareri care sunt gresite – pentru ca, de-a lungul anilor, taberele au fost impartite intre un batosism nationalist si un cosmopolitism snob, dar autorul reuseste sa tina bine cumpana, dreapta masura. Avand in vedere noutatea, actualitatea, metodologia si curajul de a aborda opera lui Eminescu dintr-o perspectiva delicata, publicistica sa, care starneste vii reactii, juriul a fost indreptatit sa ii acorde premiul pentru exegeza.”

Adrian-Gelu Jicu a multumit si a marturisit ca acesta este un premiu al lui Eminescu. „Nu este premiul meu, este premiul lui Eminescu. Lui se cuvine sa ii aducem acest omagiu. Stateam in timpul slujbei in fata icoanei cu Stefan cel Mare si am remarcat cuvintele scrise pe ravasul pe care el il poarta in mana: «Mai presus de tihna noastra sta datoria sfanta de a apara fiinta si neatarnarea tarii noastre.» Asta avem de facut, indiferent de forma sub care o facem. Eu asta am incercat. Important este ca dupa atatia ani ne putem raporta la Eminescu, ne revendicam de la Eminescu, el este cel care ne reprezinta, cel care ne defineste. Faptul ca ne aflam aici spune totul. Parafrazand un cuvant evanghelic, putem spune ca «unde doi sau trei se aduna in numele lui Eminescu, acolo este si el». Legat de acest aspect, exista in carte un capitol dedicat Bisericii. Eminescu vede in Biserica un factor fundamental pentru apararea identitatii nationale. Eminescu in permanenta socoteste Biserica unul din stalpii romanitatii, alaturi istorie, limba, folclor. De aceea, cred ca este fericita intalnirea noastra aici, sub semnul lui Eminescu, sub semnul lui Stefan cel Mare, sub semnul lui Dumnezeu”.

Parintele Staret a daruit celor doi premianti triada volumelor despre Eminescu publicate de catre Zoe Dumitrescu-Busulenga si reeditate de catre Fundatia Credinta si Creatie: Eminescu. Viata, Eminescu si romantismul german, Eminescu. Cultura si creatie.

A urmat un recital de poezie si cant, pe versuri de Eminescu si despre Eminescu, al elevilor de la Scoala Generala din Putna, sub indrumarea directorului acesteia, Mircea Aanei, dupa care toti invitatii au mers cu o lumanare la mormantul Maicii Benedicta, aflat in cimitirul manastirii.

La manifestarile de la Putna au participat si oficialitati judetene, subprefectul Constantin Harasim si consilierii judeteni Mihai Grozavu si Virginel Iordache, precum si primari din zona Radauti.

A consemnat protos. Dosoftei Dijmarescu
Foto: monah Timotei Tiron

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: