Recensamantul reprezinta operatia administrativa de inregistrare statistica a unor date sociale de pe o suprafata delimitata cu exactitate (localitate, judet, regiune, tara). In urma unui recensamant se pot afla date sociale precise privind populatia, animalele domestice, masinile si alte asemenea realitati dintr-un spatiu geografic determinat.
Scopul unui recensamant este obtinerea de date statistice cat mai reale privind viata sociala dintr-un anumit spatiu geografic. In urma prelucrarii acestor date, se pot face anumite analize sociale asupra numarului de locuitori si a distributiei lor teritoriale, asupra cladirilor si a altor bunuri, dar si asupra unor aspecte socio-economice, in vederea luarii anumitor masuri sociale.
Recensamintele, in vechime
Recensamintele au fost realizate inca din cele mai vechi timpuri, in vederea stabilirii cu exactitate a bunurilor stapanite si a numarului total al cetatenilor. Oamenii au facut observatii si estimari care i-au ajutat sa-si organizeze mai bine viata sociala. Unul dintre scopurile primare ale recensamintelor efectuate in antichitate era acela de a stabili cu exactitate proprietatile, impozitarea individuala si taxele publice.
Unul dintre cele mai vechi recensaminte a fost efectuat la granita secolelor V-VI i.Hr, la ordinul imparatului persan al vremii. Pe langa acesta, alte recensaminte renumite au avut in randul poporului evreu si in Imperiul Roman, unele dintre ele fiind consemnate si in Sfanta Scriptura. In functie de scopul in care este efectuat, recensamantul poate fi placut sau neplacut lui Dumnezeu.
Cand pleaca din robia egipteana, dreptul Moise face un fel de recensamant al poporului: "Apoi a grait Domnul cu Moise si a zis: "Cand vei face numaratoarea fiilor lui Israel, la cercetarea lor, sa dea fiecare Domnului rascumparare, ca sa nu vina nici o nenorocire asupra lor, in timpul numaratului. (...) Tot cel ce intra la numaratoare, de la douazeci de ani in sus, sa aduca aceasta dare Domnului" (Iesire 30, 11-16).
Mai tarziu, regele David va numara si el poporul lui Israel, insa aceasta fapta nu va fi bineplacuta Domnului: "Mania Domnului s-a aprins iarasi asupra israelitilor, pentru ca cineva din ei indemnase pe David, zicand: Mergi de numara pe Israel si pe Iuda!" (II Regi 24, 1-2).
Un recensamant roman va avea loc in timpul Mantuitorului Iisus Hristos, despre care citim urmatoarele: "In zilele acelea a iesit porunca de la Cezarul August sa se inscrie toata lumea. Aceasta inscriere s-a facut intai pe cand Quirinius ocarmuia Siria. Si se duceau toti sa se inscrie, fiecare in cetatea sa" (Luca 2, 1-3). La acest recensamant a participat si Dreptul Iosif, impreuna cu Fecioara Maria, care pe atunci era insarcinata cu Pruncul Iisus.
Recensamantul cerut de David, neplacut Domnului
"Atunci s-a sculat Satana impotriva lui Israel si a indemnat pe David sa faca numaratoarea israelitilor. Deci a zis David catre Ioab si catre capeteniile poporului: "Mergeti si numarati pe israeliti de la Beer-Seba pană la Dan si-mi aduceti raspuns, ca sa stiu numarul lor!" Ioab insa a zis: "Sa inmulţeasca Domnul pe poporul Sau de o suta de ori mai mult decat este el acum! Au doara nu sunt ei toti, o, rege, domnul meu, robii stapanului meu? Pentru ce dar cere aceasta domnul meu? Oare pentru a se scoate asta ca o vina lui Israel?" Dar cuvantul regesc biruind pe Ioab, s-a dus acesta de a cutreierat tot Israelul si venind la Ierusalim, a dat Ioab lui David catagrafia inscrierii poporului si s-au aflat in tot Israelul un milion si o suta de mii de barbati destoinici de razboi, iar in Iuda, patru sute saptezeci de mii in stare de a lua parte la razboi. Pe leviti insa si pe veniamineni el nu i-a numarat impreuna cu ei, pentru ca cuvantul regelui nu placuse lui Ioab. Lucrul acesta n-a fost placut nici inaintea lui Dumnezeu si de aceea a lovit El pe Israel" (I Paralipomena 21, 1-7).
Daca recensamantul prevazut de legea lui Moise avea ca obiectiv principal strangerea de daruri pentru Cortul Sfant, precum si stabilirea altor taxe si a capacitatii de munca a cetatenilor, recensamantul intocmit de regele David a avut ca singur obiectiv cunoasterea fortele armate proprii; acest lucru indica atat mandria regelui, cat si increderea acestuia in puterile sale si in numarul soldatilor apti de razboi, lasand deoparte ajutorul lui Dumnezeu. Caracterul militar al recensamantului regal reiese clar din faptul ca au fost numarati numai barbatii maturi din popor, care erau "apti de razboi".
In vreme ce recensamantul savarsit de Moise a fost cerut de Dumnezeu, recensamantul cerut de David a fost facut la indemnul unui om de rand sau al diavolului. Inaltpreasfintitul Bartolomeu Anania, comentand acest pasaj, afirma: "Pacatul regelui de-a numara populatia consta fie in satisfactia orgolioasa de-a avea evidenta ostasilor de care dispune pentru un posibil plan de cucerire, fie in instituirea unui sistem permanent de taxe regulate, care ar fi constituit premisa necesara instaurarii monarhiei." Deci, nici regele, nici vreun altul din popor, nu trebuia sa isi puna nadejdea in fortele proprii, ci sa astepte ajutor de la Dumnezeu, dupa cum au si primit in repetate randuri.
Spre a fi bineplacut Domnului, un recensamant poate fi savarsit numai in vederea unei mai bune organizari sociale si administrative.
Recensamantul populatiei din Romania, 20-31 octombrie 2011
In perioada 20-31 octombrie 2011, un personal ales si intruit de Institutului National de Statistica va efectua recensamantul populatiei si al locuintelor din Romania. Aceasta actiune nationala solicita cheltuieli de aproape 200.000 lei, precum si un numar total de peste 120.000 de persoane delegate ca recenzori. Acest recensamant national este primul, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Pana acum, in Romania s-au intocmit douasprezece recensaminte nationale, dupa cum urmeaza: in anii 1838, 1859, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 si 2002.
Recenzorii care vor culege datele statistice necesare, special alesi si instruiti de Institutul National de Statistica, se vor prezenta la domiciliile cetatenilor, care vor trebui sa raspunda sincer la intrebarile consemnate in chestionarele speciale ale acestora. Persoanele care nu vor fi gasite de recenzori la domiciliu trebuie sa solicite recenzarea lor pana la finalul zilei de 31 octombrie 2011, prezentandu-se la o comisie de recensamant din localitatea in care se afla. Impiedicarea recenzorilor de a inregistra datele necesare, refuzul furnizarii informatiilor cerute, precum si furnizarea de date incomplete sau false, risca amendarea celui in cauza cu o amenda de pana in cinci mii de lei.
Scopurile vizate de acest recensamant national implica intocmirea de rapoarte demografice, in vederea observarii fenomenului natalitatii si al mortalitatii, intocmirea de rapoarte geografice, in vederea observari fenomenului de migratie (interna si externa) si intocmirea de rapoarte educationale, privind situatia etno-culturala, economica si confesionala a cetatenilor din Romania. Potrivit lui Vergil Voineagu, presedintele Institutului National de Statistica, "declaratiile populatiei inregistrate la recensamant nu pot fi utilizate in alte scopuri decat cele statistice si nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligatii". Se crede totusi ca informatiile obtinute in urma acestui proces vor sta la baza fundamentarii politicilor guvernamentale din urmatorii ani.
Intrebarea 25 din chestionar: "Carei religii considera persoana ca ii apartine?"
In chestionarul de recensamant, in cadrul sectiunii "Persoane", este cuprinsa si intrebarea cu numarul 25, care spune: "Carei religii considera persoana ca ii apartine?" Aceasta intrebare urmareste intocmirea unor statistici cat mai obiective asupra situatiei confesionale din tara noastra. La intrebarea cu pricina se poate raspunde numai in trei modalitati: mentionand "religia" personala, alegand optiunea "ateu" sau declarand "fara religie". Deoarece insa unii cetateni nu sunt preocupati de viata religioasa, ei se raporteaza pasiv la aceasta intrebare, declarand in gluma situatia lor religioasa sau completand rubrica "nedeclarat".
Datele stranse in urma recensamantului national (privind religia) vor fi folosite pentru alocarea resurselor bugetare pentru Culte si pentru elaborarea politicilor guvernamentale legate de acestea. Deci, importanta cunoasterii exacte a numarului crestinilor (ortodocsi, romano-catolici, protestanti etc) este data de alocarea subventiilor bugetare, care se face in mod direct proportional cu numarul lor.
Cu cat o confesiune va avea mai multi "credinciosi" declarati, cu atat confesiunea respectiva va avea o pozitie privilegiata in fata celorlalte. Pentru aceasta, in functie de religia in care a fost botezat, fiecare cetatean este dator sa declare sincer apartenenta sa religioasa.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
7 miliarde de consumatori
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.