Dupa 1990, Romania si-a deschis larg portile pentru investitorii straini, numai ca unii au neglijat principiul afacerii corecte, "win-win", gandindu-se doar cum sa obtina cat mai mult profit, chiar daca partenerul e in pericol. Asa s-a intamplat si cu proiectul de minerit cu cianuri si mina deschisa la Rosia Montana. In momentul de fata, acest proiect se afla la o rascruce de drumuri.

In anul 1997, compania canadiana Gabriel Resources a cumparat exploatarea subteranelor Rosia Montana. Dupa trei ani de sondari geologice, s-a descoperit ca se pot extrage 300 de tone de aur si 1600 de tone de argint prin folosirea de explozivi si cianura.

Povestea aurului de la Rosia Montana este mult mai veche. Ea dateaza din vremea Imperiului Roman, cand romanii au exploatat aceasta mina intr-un mod foarte simplu, cu dalta si ciocanul. La acea vreme, Legiunile imparatului Traian au luat aurul dacic la Roma, lasand in urma o retea unica de galerii de 25 km.

In prezent, Rosia Montana Gold Co. (RMGC) este detinuta in proportie de 80% de compania Gabriel Resources din Canada si doar in proportie de 19,3% de Guvernul Romaniei. In afara de faptul ca aceasta afacere profitabila va fi cea mai mare exploatare de cariera deschisa din Europa, pentru statul roman si pentru locuitorii zonei pare a fi o povara in ceea ce priveste poluarea mediului.

Insa, pentru inceperea mineritului, compania staina trebuie sa obtina toate proprietatile din zona de exploatare, sa mute 2000 de persoane din arealul implicat si sa demoleze 900 de case, biserici si cimitire, mare parte din localnici nefiind de acord cu acest lucru. Pe langa aceasta, ar mai trebui sa primeasca unda verde din partea guvernului pentru studiul de impact asupra mediului.

Pe de o parte, Fundatiile si Asociatiile nonguvernamentale pe probleme de mediu nu au reusit sa informeze cetatenii cu privire la consecintele punerii in aplicare a acestui proiect, motiv pentru care publicul nu-si poate da seama de impactul distrugator al mineritului cu cianura. In acest sens, in ultima perioada de timp, parca se simte o revigorare a activitatii de propaganda a acestui demers.

Pe de alta parte, autoritatile nu fac nimic pentru oprirea acestui proiect catastrofal, ba, din contra, insista, inclusiv prin vizita sefului statului in zona cu pricina, ca acest proiect sa se realizeze, gandindu-se la locurile de munca ce ar putea fi create. Zilele acestea, chiar a fost realizat un puternic miting de sustinere a deschiderii minei de la Rosia Montana.

Or, privit din toate punctele de vedere, acest proiect este impotriva intereselor statului, dar, mai ales, daunator cetatenilor din zona, desi corporatia canadiana sustine cu tarie ca mineritul nu dauneaza mediului.

Cu toate acestea, sunt regiuni precum Alaska, Tibet, precum si unele state europene care au oprit astfel de proiecte, tocmai pentru ca le distrug trecutul, dar si viitorul. Si Romania a acceptat un astfel de proiect al unei companii australiene, in anul 2000, la Baia Mare si s-a dovedit, intr-adevar, a fi un dezastru, in momentul in care cianura folosita la minerit s-a revarsat in Dunare. Lectia primita din fenomenul Baia Mare se pare ca nu a fost suficienta in respingerea categorica a unor astfel de proiecte ale mortii.

Asadar, majoritatea liderilor politici, dar si multi romani sustin realizarea proiectului Rosia Montana, dar mineritul sa se faca in sistem clasic, fara cianuri si alte otravuri, cu respectarea tuturor conditiilor impuse de protectia mediului si cu respectarea standardelor europene in domeniu. Pana la urma, viata unui singur om valoreaza mai mult decat banii obtinuti sau decat numarul locurilor de munca nou-create.

Doamne, ajuta !
Stefan Popa

.

• Rosia Montana, maidanezul haosului schizofrenic
  Publicat in : Editoriale
• BOR si Academia Romana se opun proiectului de la Rosia Montana
  Publicat in : Editoriale
• Omul impotriva naturii: Cazul Rosia Montana
  Publicat in : Editoriale