"Marii rugatori nu sunt, fireste, niste ingerasi asupra carora pamantul nu mai exercita nici o atractie. Dimpotriva, rugaciunea inseamna teribile nevointe si acestea presupun chinuitoare stradanii ale trupului laolalta cu sufletul, dar ei au castigat o anumita seninatate, ceea ce-i deosebeste net de ceilalti muritori. Un om imbunatatit este un om care nu se plictiseste. Pentru un asemenea om care stie sa se roage, cosmosul cu toate vazutele sale este un prilej de necontenita mirare, si acolo unde este mirare, este si bucurie, si, tot ca treapta finala, fericire. Nu imi mai e lehamite, nu ma mai satur, in concluzie, nu ma mai plictisesc. Ceea ce pana acum mi-a naclait inima si mi-a incleiat creierul nu mai are putere asupra mea" (Dan Stanca).
Cat adevar! Ne rugam, fara sa scapam de ispite, ci doar luptandu-ne cu ele si iesind invingatori. Dimpotriva, legiuni intregi vin si cheama la randul lor alte intariri. Diferenta: seninatatea. Nu poti defini acest sentiment miraculos, daca nu l-ai trait. Aceasta minune a seninatatii nu se poate trai decat in liturghie. Orice nevoie se consuma, postuleaza alte nevoi, intr-un ciclu fara sfarsit, dureros si frustrant. De aici vine si plictiseala: lehamitea de toate. Omul plictisit nu mai are interes fata de nimic, pentru ca si-a pierdut busola.
Redescoperirea fericirii ne determina sa nu mai vanam iepuri pentru a uita de moartea viitoare. Sa nu mai inlocuim rugaciunea nici cu betia, nici cu desfraul. Rugaciunea nu poate fi inlocuita. Starea ingereasca nu are echivalent. Raiul nu poate fi comparat. Dumnezeu este absolut, fara egal sau inlocuitor. Toate celelalte sunt doar surogate. Fericiti suntem doar in Hristos; bucuria crestina nu e un surogat, ne spune vocea blanda a avvei Gheorghe Santa.
"Daca nu vei cunoaste din proprie experienta cum lucreaza asupra ta relele uneltiri ale duhurilor raului, nu vei cunoaste si nu vei pretui dupa cuviinta binefacerile care iti vin de la Duhul cel bun. De nu cunosti duhul cel ucigator, nu vei cunoaste nici Duhul cel datator de viata. Numai in masura in care ne dam seama de contrastul dintre bine si rau, dintre viata si moarte, putem cunoaste deslusit binele si raul; daca n-ai fost supus necazurilor, primejdiei de moarte trupeasca si sufleteasca, inima ta nu-L va cunoaste pe Mantuitorul, datatorul-de-viata, Cel ce ne poate izbavi de neca zuri si de moartea sufletului." (Sfantul Ioan de Kronstadt - Viata mea in Hristos)
Marius Matei
Marius Matei
-
Sfanta Nina; Sfintii Parinti ucisi in Sinai si Rait; Odovania Praznicului Botezului Domnului
Publicat in : Calendar ortodox -
Ce au in comun Sfintii Parinti si reclamele ?
Publicat in : Editoriale -
Sfintii Parinti de la Sinodul al II-lea Ecumenic
Publicat in : Vietile sfintilor -
Sfintii Parinti despre starea din rai si iad, dupa judecata universala
Publicat in : Viata vesnica -
Sfintii Parinti - Despre Trup
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.