
La Sinodul al V-lea Ecumenic au fost condamnate toate opiniile eronate despre suflet şi au fost excomunicaţi toţi cei care contestau prin ideile lor contrare învăţătura Bisericii. In epistola împăratului Iustinian Contra lui Origen, adresată Patriarhului Mina al fericitului oraş [al Constantinopolului], citim următoarele: „Căci Dumnezeu spunând Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră (Fac. 1, 26) le-a creat deodată pe amândouă; adică a plăsmuit trupul şi a creat sufletul cugetător şi raţional; odată ce a plăsmuit trupul, Dumnezeu a creat şi sufletul, făcându-l pe om în întregul său; căci omul nu e nici trup fără suflet, şi nici suflet fără trup; căci dacă sufletul ar fi preexistat, aşa cum susţine bătând câmpii Origen, pentru ce a spus sfântul Proroc Zaharia: Care zideşte duhul omului înăuntrul său (Zah. 12,1)? (...) Aşadar, după cum s-a spus, faptul că omul a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi că s-a învrednicit de suflarea dumnezeiască semnifică nu numai că sufletul e cugetător şi raţional, ci şi că a fost creat nemuritor spre a stăpâni asupra tuturor celor ce au fost create pe pământ.
Acelaşi lucru l-a spus şi Grigorie Teologul despre suflet, anume că e dumnezeiesc şi din Dumnezeu şi se face părtaş nobleţei de sus; nu aşa cum îşi închipuie unii, spunând că sufletul este de natură dumnezeiască; ci creat prin suflarea lui Dumnezeu şi luând de la El har, este şi cugetător şi raţional şi nemuritor şi nu moare dimpreună cu trupul (precum în cazul fiinţelor necuvântătoare), ci este părtaş după har nobleţei cereşti, adică nemuririi. Acelaşi lucru îl mărturiseşte şi Sfântul Ioan, Patriarhul Constantinopolului, în Cuvântul al XI-lea despre creaţie, unde afirmă: Şi a suflat, zice, peste chipul său suflare de viaţă şi s-a făcut omul suflet viu; pe temeiul acestei afirmaţii unii, fiind necugetaţi, mânaţi de propriile lor gânduri, fără a putea gândi nimic pe măsura dumnezeirii şi fără a pricepe spiritul plin de îngăduinţă al cuvintelor, încearcă să susţină că sufletul este din natura lui Dumnezeu. Ce necugetare, ce nebunie! Acestea sunt cele susţinute de Părintele nostru privitor la chestiunea de faţă. Dar ia aminte că şi referitor la toate celelalte ce s-au făcut pe pământ, Dumnezeu a spus: Să fie şi Să scoată pământul (cf. Fac. 1) şi s-a făcut întocmai; dar în cazul omului spune: Să facem om; şi nu spune numai: Să facem om, ci Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră (Fac. 1,26); şi luând ţărână din pământ l-a făcut pe om cu mâinile Sale şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie (Fac. 2,7). De aici se poate vedea cum Dumnezeu l-a făcut pe om mai cinstit decât toate creaţiile de pe pământ. Aşadar, referitor la toate celelalte, a spus prin cuvânt şi s-a făcut; dar, într-adevăr, pe om El l-a făcut cu propriile Sale mâini, după cum spune dumnezeiasca Scriptură (...)."
In acord cu cele spuse de noi, şi cel între sfinţi Grigorie Teologul, în Cuvântul său la Teofanie, ne învaţă: „Voind Cuvântul Creator să se arate acest lucru, îl creează pe om ca pe o fiinţă din ambele firi, din cea văzută şi din cea nevăzută, zic. Şi luând trupul din materia [creată] deja existentă, şi de la Sine punând în el viaţă, adică sufletul cugetător şi chipul dumnezeiesc pe care Dumnezeu-Cuvântul le-a ales, îl aşază pe pământ, ca pe un al doilea univers mare în miniatură, [drept] un alt înger închinător, cu o menire îndoită, contemplator al zidirii văzute, părtaş al celei spirituale, împărat peste cele de pe pământ, sub împărăţia celor de sus." Ia aminte la faptul că atunci când Părintele nostru afirmă că Dumnezeu l-a făcut pe om din amândouă, a adăugat că a luat trupul din materia preexistentă, dar despre suflet n-a spus că preexista, nici că s-a făcut dintr-o oarece substanţă preexistentă, ci că Dumnezeu de la Sine a pus viaţa în el, iar Cuvântul a cunoscut sufletul ca fiind cugetător şi după chipul lui Dumnezeu (...).
Iată că şi Sfântul Atanasie ne-a învăţat că Dumnezeu l-a făcut pe om, după toate cele create, din trup şi suflet cugetător şi raţional (...). Aşadar, şi cel între Sfinţi Grigorie Teologul, în Cuvântul său apologetic, spune următoarele: „Pentru noi, mântuirea fericitului suflet nemuritor este un lucru plin de primejdii: oare de câtă nevoinţă şi de câtă ştiinţă nu avem [încă] trebuinţă?"
SFÂNTUL NECTARIE DIN EGHINA
UN PORTRET AL OMULUI, Editura Sophia
Cumpara cartea "Un portret al omului"
-
Cand primim sufletul?
Publicat in : Editoriale -
Epistola lui Dumnezeu catre sufletul aflat in necazuri
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Sufletul
Publicat in : Editoriale -
Cand sufletul este ranit
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.