
- Slujbele Postului Mare, mai ales, cele din Săptămâna Patimilor, amintesc de toate momentele răstignirii Mântuitorului. Cred că fiecare creştin vrea să le simtă, să le reactualizeze. In ce măsură este posibil acest lucru?
- In ascetica ortodoxă, comparativ cu cea catolică, totul se petrece în chip autentic, real. Fiecare Liturghie reprezintă repetarea vieţii pământeşti a Mântuitorului, a Răstignirii şi a învierii Sale. Liturghia este un mic Paşte, iar noi retrăim, într-o oarecare măsură, ceea ce au-simţit mironosiţele femei şi apostolii când au aflat de învierea Domnului. Ea se săvârşeşte în fiecare zi ca o proiecţie în timp. Deşi Cina cea de Taină a fost săvârşită o dată în Cămara Sionului, ea se repetă la fiecare Sfântă Liturghie. Veacurile depărtate se destramă, iar noi, cei din toate timpurile şi spaţiile, participăm la această Taină şi suntem părtaşii celor trăite de apostoli.
Euharistia este repetarea vieţii pământeşti a Mântuitorului, încât putem participa real, iar nu simbolic, la toate momentele vieţii Sale. In acelaşi duh vom prăznui sărbătorile Bisericii Ortodoxe. Pentru a avea o anumită stare duhovnicească, nu trebuie să născocim ceva. E de-ajuns să ne rugăm cu atenţie, pentru că rugăciunea, după Sfinţii Părinţi, este maica virtuţilor.
In zilele noastre, în biserici, se prescurtează slujbele, fapt care a devenit o normă. De aceea, când vreun preot slujeşte conform canoanelor, atunci atât el, cât şi alţi slujitori care îl ajută sunt consideraţi anormali. Cu toate acestea, tipicul slujbelor este unic, iar prescurtarea lor este pâcat şi nebunie. Deseori, preoţii îşi scuză fapta, motivând că lumea este grăbită, ocupată şi nu are timp să asculte rugăciunile până la capăt. Această afirmaţie este falsă, pentru că poporul este dornic să se roage.
Sfântul Ioan Scărarul spune că durata rugăciunii denotă iubirea omului pentru Dumnezeu. Cu cât omul îl iubeşte mai mult pe Dumnezeu, cu atât se roagă Lui mai des şi mai îndelungat. Prin urmare prescurtarea universală a rugăciunii este semnul vătămării sufleteşti a lumii contemporane care se declară a fi creştin-ortodoxă.
Nu-i înţeleg pe oamenii care se mulţumesc cu o Liturghie prescurtată şi caută o biserică unde se slujeşte în grabă. Uneori, creştinul e nevoit să plece pentru că are probleme, cum ar fi, de pildă, grija pentru bebeluş, serviciul etc. Adesea însă lucrurile stau altfel. Iar cel ce nu iubeşte rugăciunea nu va experia, cu siguranţă, nici un sentiment duhovnicesc. Totuşi unul ca el nu e lipsit de acoperământul milei lui Dumnezeu, atât timp cât este membru al Bisericii, participă la Sfintele Taine şi respectă canoanele. Pentru a putea duce un trai duhovnicesc, e bine, desigur, să se roage şi să se nevoiască. Rugăciunea practicată cu atenţie va naşte în om pocăinţa, simţăminte curate, îi va descoperi varietatea şi bogăţia vieţii duhovniceşti. Prin urmare nu e nevoie să aplicaţi metode deosebite sau să recurgeţi la anumite tertipuri pentru a o cunoaşte.
S-a păstrat scrisoarea Sfântului Ignatie, consemnată cu puţin timp înainte de moartea sa în Mănăstirea Sfântul Nicolae. El scrie despre sine că veghează asupra atenţiei la rugăciune. Sfântul nu încurajează aplicarea diverselor metode de rugăciune, descrise în Filocalie şi, mai ales, ne atenţionează că nu pot fi practicate în lipsa unui îndrumător. Dacă omul se va ruga cu atenţie, Dumnezeu îi va dărui totul. Inainte de orice, îi va da simţul pocăinţei, din care se va naşte simţul prezenţei lui Dumnezeu, apoi - iubirea de Dumnezeu. Sfântul Ignatie scrie despre aceasta în volumul al II-lea al cărţii Cuvânt despre frica de Dumnezeu şi iubirea de Dumnezeu. Din rugăciunea trezvitoare (şi nu din banala ei recitare) se va naşte totul. In lipsa ei, omul va fi sărac, iar trăirile duhovniceşti îi vor fi străine.
IEROMONAH SERGHIE RÎBKO
FRAGMENT DIN CARTEA "CUM NE MÂNTUIM ÎN SECOLUL XXI", Editura Sophia
Cumpara cartea "CUM NE MÂNTUIM ÎN SECOLUL XXI"
-
Cum a aparut Postul Pastelui?
Publicat in : Post-Postul ortodox-Posturile din an -
Postul Pastelui
Publicat in : Postul Pastelui
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.