Inca de la inceput trebuie precizat ca legatura dintre stiinta si teologie nu este caracterizata de o competitie sau de o rivalitate [5] aceasta fiind o asociere pentru adevar! Mai concret, o unire a gandirii omenesti si a celei dumnezeiesti pentru aflarea lui “Veti cunoaste adevarul , iar adevarul va va face liberi" (Ioan 8,32) [2] .
Atat gandirea teologica cat si cea stiintifica trebuie sa fie bazate pe un algoritm logic cu obiective clare si bine delimitate, numai pe fagasul acestui tip de gandire omul ajunge la mantuire [3]. Aceste doua domenii nu pot conlucra separat , ele fiind intr-o stransa legatura asa cum afirma si marele fizician Albert Einstein "Stiinta fara religie este neputincioasa iar religia fara stiinta este oarba" [4].
Cele doua domenii il arata pe om in chip fundamental ca fiinta dialogica [6]. Demersul sau de cunoastere daca este profund, va genera o deschidere in interiorul fiintei umane in sensul acestui "dialogic" si se traduce printr-o implinire la nivel de fiintare pe tot intregul fiintei umane.
In aceasta situatie dialogul dintre universurile de cunoastere teologic si stiintific, care a avut loc atat in interiorul fiintei umane cat si in spatiul inter-uman, in care oamenii se impartasesc reciproc din bogatia de traire si de intelegere a aproapelui lor, ne apare nu numai perfect posibil, ci si profund normal, ca unul ce se construieste pe fondul unei duble deschideri de tip dialogic, realizata de fiecare demers in parte, stiintific si respectiv teologic.
Alegand ca sistem de referinta teologia, dialogul acesteia cu stiinta necesita in primul rand intelegerea celei din urma precum si cadrul in care functioneaza aceasta. Temeiul launtric al oricarui demers stiintific il constituie investigarea realitatii pornind de la legi clare asupra carora putem oricand sa aducem argumente concise [5].
Toata problema in definirea acestei probleme complexe o constituie sistemul de referinta la care ne raportam . Einstein spunea ca intreaga stiinta este o rafinare a gandirii de zi cu zi , altfel spus acelasi principiu insa definit de relatii matematice care pot fi oricand demonstrate pana intr-un singur punct in care se ajunge la "substanta" [3] care a creat totul - Dumnezeu pe care il recunoastem ca referinta tuturor lucrurilor [3].
Stiinta poate fi benefica pentru om dar si distructiva daca nu este perceputa (inteleasa) corespunzator insa aceasta va disparea intr-o zi cand aceasta lume materiala va inceta sa mai existe [1].
Teologia are ca scop precizarea mijloacelor si a principiilor care il duc pe om pentru dobandirea vietii vesnice dupa distrugerea universului, in comuniune cu Dumnezeu.
Ian Barbour spunea : "Adu credinta ta in conformitate cu stiinta. Nu poate fi nici o contradictie, pentru ca exista doar un singur adevar ” [5]
Fiecare eveniment material trebuie sa aiba o cauza, care in plan material poate fi demonstrata insa cauza Dumnezeiasca nu poate fi demonstrata .
Altfel spus , la baza existentei noastre sta Ceva ce nu are cauza [3], Ceva care a fost din nimic si din vesnicie, iar acest Ceva trebuie sa aiba perfectiune sa includa in El totul - acesta este Dumnezeu [3], o existenta perfecta care nu este minora, aceasta trebuie sa aiba in primul rand constiinta si iubire .
Un Dumnezeu etern din veci care este izvorul existentei, care este baza existentei si care nu a primit existenta de la altcineva nici din nimic nu trebuie sa fie o singura persoana ci sa fie o persoana care iubeste alta persoana, care este iubirea mai curata intre persoana si persoana decat aceea dintre un Tata si un Fiu, exista un Tata si exista un Fiu,Tatal iubeste cum nu iubeste nici un tata pamantesc si un Fiu care raspunde la iubirea Tatalui cum nu raspunde nici un fiu pamantesc si mai este un al treilea care bucura - Duhul Sfant - care vine ca o persoana langa Tatal si se bucura cu Tatal de Fiul este proiectat de Tatal asupra Fiului si lumineaza pe Fiul, il Face mai luminos pe Fiul pentru Tatal si il face mai luminos pe Tatal pentru Fiul.
Aceasta este esenta (sistemul de referinta) - punctul de plecare al tuturor lucrurilor din lumea materiala si din cea nemateriala.
Drd. Ing. Ciprian Nistor
Bibliografie :
[1] Sfanta Scriptura , Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul
[2] Sfanta Scriptura , Sfanta Evanghelie dupa Ioan
[3] Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae , Teologia Dogmatica Ortodoxa vol I, II si III , Editura Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R. 1996.
[4] Albert Einstein , Cum vad eu lumea , Traducere : M. Flonta , I. Parvu ,D. Stoianovici , Editura Humanitas , Bucuresti , 2006.
[5] Ian Barbour, Religion and Science. Historical and Contemporary Issues, Editura Harper, San Francisco.1997.
[6] Maurice Thirion , Les mathematiques et le reel , Ellipses , Paris, 1999.
Ciprian Nistor
-
Iluminismul
Publicat in : Perioada etica - religioasa -
Mihai Eminescu in viziunea Bisericii
Publicat in : Religie -
Desavarsirea gandirii umane
Publicat in : Abisurile gandirii si simtirii umane
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.