Unul dintre domeniile în care Biserica Ortodoxă diferă mult de cultele protestante este cel al vieţii monahale. Monahismul este o formă de viaţă religioasă, concentrată de obicei în jurul rugăciunii făcute în comun şi al muncii ca parte fundamentală a vieţii unui grup de oameni care gândesc la fel, a unei comunităţi.
Acest mod de viaţă este asumat de bărbaţi şi femei din toată lumea, care au o astfel de râvnă faţă de Dumnezeu, încât nu doresc să îşi trăiască viaţa în mod convenţional.
Aceşti oameni nu doresc să-şi găsească un tovarăş de viaţă, să aibă copii sau să pună ceva deoparte pentru pensie. în mod normal, această alegere ar putea pune mari probleme unui om obişnuit, deoarece tentaţiile lumii se pot dovedi prea puternice. Cu toate acestea, comunitatea de călugări sau călugăriţe devine un adăpost sigur pentru cei care II iubesc pe Dumnezeu şi doresc să-şi lucreze mântuirea „cu frică şi cutremur" (Filipeni 2,12), depărtându-se de lume.
Comunitatea de fraţi sau surori devine familia şi sprijinul persoanei care decide să-şi închine viaţa în întregime lui Dumnezeu. Virtuţile sărăciei, fecioriei şi ascultării de bună voie sunt asumate ca voturi pe viaţă de către cel care intră într-o astfel de comunitate.
Deşi monahismul creştin nu a apărut oficial decât în secolul al IlI-lea, vedem în Sfânta Scriptură multe exemple de oameni care trăiau asemenea monahilor. Aici se încadrează şi mulţi profeţi din Vechiul Testament, precum Hie şi Elisei. Alte exemple ale acestui mod de vieţuire sunt Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Ioan Botezătorul şi Inaintemergătorul Domnului şi Prorociţa Ana din Evanghelia după Luca. Biblia ne dă câteva detalii despre acest stil de viaţă creştină.
Ucenicii I-au zis: „Dacă astfel este pricina omului cu femeia, nu este de folos să se însoare". Iar El le-a zis: „Nu toţi pricep cuvântul acesta, ci aceia cărora le este dat. Că sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni, şi sunt fameni care s-au făcut fameni pe ei înşişi, pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă" (Matei 19, 10-12).
Iisus i-a zis: „Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor, şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi" (Matei 19, 21).
Şi aceasta o spun ca un sfat, nu ca o poruncă. Eu voiesc ca toţi oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul aşa, altul într-alt fel. Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească decât să ardă (I Corinteni 7, 6-9).
Dar eu vreau ca voi să fiţi fără de grijă. Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului. Cel ce s-a căsătorit se îngrijeşte de cele ale lumii, cum să placă femeii. Şi este împărţire. Şi femeia nemăritată şi fecioara poartă de grijă de cele ale Domnului, ca să fie sfântă şi cu trupul, şi cu duhul. Iar cea care s-a măritat poartă de grijă de cele ale lumii, cum să placă bărbatului. Şi aceasta o spun chiar în folosul vostru, nu ca să vă întind o cursă, ci spre bunul chip şi alipirea de Domnul fără clintire (I Corinteni 7, 32-35).
Ştim desigur că Domnul Iisus Hristos a trăit astfel în timpul misiunii Sale pe pământ. El a condus un grup de ucenici credincioşi, trăind în feciorie şi sărăcie, fiind de asemenea în ascultare faţă de Dumnezeu Tatăl. Işi petrecea timpul muncind sau rugându-Se şi adesea aflăm că se retrăgea în locuri ferite şi Se ruga singur.
Sfântul Antonie din Egipt, cunoscut sub numele de Antonie cel Mare, este considerat părintele monahismului. Viaţa sa a fost aşternută în scris de Sfântul Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei, cel care a avut un cuvânt important de spus atunci când a venit vorba de alegerea cărţilor care erau autentice şi meritau să fie incluse în Sfânta Scriptură. De atunci, multe mii de bărbaţi şi femei au ales să părăsească lumea pentru a trăi mai deplin viaţa în Hristos.
Iată câteva citate despre viaţa monahală din primele veacuri ale creştinismului.
Fecioria este mai bună decât căsătoria. Celibatul este o imitare a îngerilor. Pentru aceasta, fecioria este mai cinstită decât căsătoria, aşa cum îngerul este mai cinstit decât omul. Dar de ce spun înger? Hristos însuşi este slava fecioriei.
Sfântul Vasile cel Mare a spus odată unui senator care părăsise lumea cu inima îndoită şi păstrase în continuare o parte din averea sa personală: „Ai pierdut şi funcţia de senator şi nici monah nu ai reuşit să devii". Această dezrădăcinare a lăcomiei este dificil de obţinut dacă nu locuim într-o mănăstire, căci într-o mănăstire încetăm să ne mai facem griji chiar şi pentru nevoile noastre cele mai elementare.
Viaţa monahală şi dezvoltarea ei sunt aspecte foarte importante din istoria Bisericii creştine. în istorie, mănăstirile au fost văzute ca centre de spiritualitate, care oferă mult sprijin celor care le vizitează. De asemenea, mănăstirile sprijină Biserica şi întreaga lume prin rugăciunile celor sfinţi care şi-au dedicat viaţa acestui scop, căci „mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului" (Iacov 5,16).
Monahismul ne oferă modele folositoare în propria viaţă duhovnicească şi în eforturile care o caracterizează. Monahii şi monahiile ne învaţă cum să ne rugăm mai profund şi să ne unim cu Hristos prin renunţarea la lume, aşa cum ne spune Iisus: „Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume" (I Ioan 2,15). Ei ne arată de asemenea că rugăciunea înseamnă muncă şi, ca în povestea Martei şi a Măriei, monahii ortodocşi şi-au ales „calea ce bună, care nu se va lua" de la ei (Luca 10,42). In timp ce mulţi afirmă că îl iubesc pe Dumnezeu, aceşti oameni sfinţi ne arată cum se poate face aceasta mai profund, printr-o viaţă de lepădare de sine, muncă fizică şi rugăciune neîncetată.
James Guirguis
Cautati caile cele de demult. Sa descoperim adevaratul rost al Bisericii; Editura Doxologia
Cumpara cartea "Cautati caile cele de demult. Sa descoperim adevaratul rost al Bisericii"
-
Viata monahala ca viata ingereasca
Publicat in : Credinta -
Viata ingereasca a Sfintei Fecioare Maria in Templu
Publicat in : Religie -
Acatistul Sfantului Sava de la Buzau
Publicat in : Acatiste -
Paramanul, schima mica
Publicat in : Vesminte
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.