Temple, preoti, rituri, sarbatori
Ca locuri de cult ale vechilor slavi sunt mentionate in izvoare si cu amanunte numai templele zeilor din regiunea Balticei. Idolii acestor temple erau de obicei de lemn, uneori de piatra si acoperiti cu placi de aur si argint. Idolul lui Svantevit de la Arkona avea cel putin 8 metri inaltime. Majoritatea acestor idoli aveau mai multe capete sau mai multe fete, simbolizandu-se prin aceasta puterea zeilor.
In urma sapaturilor din 1951 si continuate in 1952 la Perini, in apropiere de Novgorod, s-au descoperit urmele unui templu al lui Perun, datat de cercetatori in secolele IX-X. Templul avea forma rotunda, cu opt abside in forma de arc, care inconjurau constructia si erau perfect simetrice si egale ca marime. Templul avea deci forma unei flori cu opt petale. In fiecare "petala" ardea odinioara focul sacru, iar in centru se inalta statuia lui Perun, al carui soclu a fost descoperit in 1951.
Cultul era implinit si de capul familiei sau al tribului, nu doar de preoti. Existau si femei cu functii rituale.
Sacrificiul se numea la slavi treba sau jirtva, locul de sacrificiu se numea trebiscea, iar rugaciunea care insotea sacrificiile se numea in vechea rusa molenie (in ceha modlitva). Se sacrificau si oameni, alesi prin tragere la sorti sau dintre prizonieri.
Cele mai multe sarbatori, erau in legatura cu diverse epoci ale anului si cu muncile agricole. Sarbatoarea principala a iernii era Kolenda. Principala sarbatoare de primavara era consacrata sufletelor mortilor si era celebrata la 21 martie. Cele mai multe sarbatori ale anului erau legate de solstitiul de vara, cand se sarbatorea moartea si inmormantarea simbolica a unui manechin numit in diferite feluri, dupa regiuni, kupalo in Rusia, sobotka in Polonia, kupadlo in Boemia si Slovacia, kres la sloveni etc. La bulgari, manechinul era numit kalojan, skalojan sau german.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.