Zeii slavilor
Zeul principal al slavilor era Perun ("tunetul"), era stapanul tunetului. Isi comunica voia sa prin stejarul sfant. Se pare ca numele de Perun ar fi inrudit cu Parjanava (Indra).
Zaria (Aurora) era fiica lui Perun. Zeita fecioara, a ramas un simbol al retrezirii la viata.
Un mare rol l-a avut la vechii slavi si Svarog, zeul soarelui stralucitor si poate si al focului. Numele insusi al acestui zeu pare sa insemne "soarele sclipitor", provenind din radacina indo-europeana svar ("arsita", "caldura", "stralucire").
Un alt zeu important, al carui cult era raspandit in diferite regiuni ale lumii slave, era Veles (sub forma rusa, Voios), socotit de cei mai multi cercetatori ca zeu al turmelor si al pastorilor. In inteles mai larg, va fi fost zeu al bogatiei, al bunastarii materiale. Se pare ca dupa adoptarea crestinismului de catre slavi atributiile acestui zeu au trecut asupra Sfantului Vlasie, care are aceleasi atributii.
Singura divinitate feminina atestata la slavi este Mokot, care exista si astazi in folclorul rus sub numele Mokusa si este infatisata ca o fiinta magica, patroana a tunsului oilor si a torsului lanei.
Divinitatea secetei este Svarog. Ca zeu al cerului, a dat nastere la doi fii: Daibog - Soarele si Ogoni - Focul.
Alti zei ai diferitelor orase ale slavilor baltici, mentionati in izvoare, sunt: Rugievit, zeu al razboiului si al fertilitatii, al carui idol avea sapte fete, Gerovit sau Jarovit, zeu tot al razboiului, Pripegala, caruia i se ofereau capete de crestini, Siva, Podaga, Porentius etc.
Despre zeii slavilor din sud si sud-vest se stie mult mai putin decit despre cei ai slavilor din est si din regiunea Balticei. Poate ca slavii din sud numeau pe zeul lor suprem Bog.
Pe langa divinitatile mentionate, intalnim si divinitati inferioare. Dintre acestea mentionam: Pereplutu, poate un fel de Bachus slav; bereginjele, in numar de trei sau noua, probabil demoni ai apelor sau nimfe ale muntilor; rusalcele, socotite ca fiind suflete ale fetelor moarte de tinere, traind in ape sau pe malurile apelor.
Slavii credeau de asemenea in genii sau spirite protectoare, care la origine erau spirite ale stramosilor. Pana astazi cultul demonului casnic este viu in Balcani si mai ales in Rutenia Mare si in Bielorusia orientala, unde este numit Domowy ("prietenul casei"), Dziad ("mosul"), Dziadek ("bunicul"), sau, feminin, Baba ("bunica").
-
Anul, primul zeu al omenirii
Publicat in : Anul Nou -
Superstitiile moldovenilor
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Reprezentarea mitica a lunilor
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Reprezentarea mitica a zilelor saptamanii
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii -
Refrigerium in mitologia si in istoria poporului roman
Publicat in : Datini, obiceiuri si superstitii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.