Istoricii nu au reusit pana acum sa se puna de acord in privinta locului in care este inmormantat Vlad Tepes.
Poate la Comana, manastirea de calugari strasnic impietrita intre mlastini. Poate in cripta de pe insula de la Snagov, leganat in zbuciumul lacului.
LA SNAGOV. Istoricii nu se pun de acord nici macar cand e vorba de data la care a murit Tepes. Cele mai multe dovezi se invart in jurul unei batalii cu turcii, undeva la sfarsitul anului 1476, inceputul anului 1477. Tepes a iesit invingator, insa a cazut victima unui complot al boierilor care-l sprijineau pe Basarab cel Batran Laiota, dorit de turci ca domnitor. Capul lui Tepes ar fi fost trimis, asa cum se obisnuia, sultanului, care l-a expus intr-o teapa. Cat despre trup. De aici incep povestile, pentru ca nici un istoric nu poate spune ca are dovezi clare despre locul unde a ajuns trupul voievodului.
O parte din cronicile romanesti plaseaza ultima batalie a lui Vlad Tepes undeva langa Bucuresti, aproape de Snagov. Cam in aceeasi zona fusesera ucisi si Vlad Dracul (decapitat), tatal voievodului, dar si Mircea, fratele sau (ingropat de viu).
Potrivit legendelor, calugarii de la Manastirea Snagov, aflata in apropiere de locul bataliei, ar fi venit in taina si ar fi ridicat trupul decapitat. Voievodul si-ar fi gasit, astfel, odihna intr-un mormant din biserica de la Snagov. Calugarii de aici au transmis, din generatie in generatie, ideea ca manastirea ar fi ctitoria lui Vlad Tepes, insa sapaturile arheologice au demonstrat ca o bisericuta exista pe insula inca de la inceputurile secolului al XIV-lea. Dar aceasta este doar una din povestile sustinute de calugari si relatate de scriitorul Al. Odobescu. Mai spuneau calugarii ca mitropolitul Filaret (1792-1793) ar fi pus sa se stearga "literile dupa mormantul urgisitului domnitor" si i-ar fi asezat piatra de mormant in fata altarului. Scopul ar fi fost ca preotul sa calce peste mormant de cate ori iese din altar si sa ajute, prin acest gest, la izbavirea sufletului domnitorului.
Viata monahala a reinceput la Comana dupa 1990
Sapaturile arheologice au demontat, pe rand, o parte din cele sustinute de calugari. Biserica de la Snagov nu este o ctitorie a lui Tepes. Pe insula exista un astfel de lacas inca de la inceputurile secolului al XIV-lea. De asemenea, au fost gasite dovezi ca, pana la Tepes, de-a lungul anilor, manastirea a fost refacuta si a primit intariri de la mai multi domnitori, intre care Neagoe Basarab, Mircea cel Batran (bunicul domnitorului) si Vlad Dracul (tatal lui).
MORMANTUL. Dinu V. Rosetti, arheologul care a facut sapaturi intre 1933 si 1934 la manastire, nu a gasit nimic in presupusul mormant de langa altar. In schimb, intr-unul din mormintele descoperite la intrarea in biserica, a fost gasit un giulgiu de matase, resturi de catifea galben-bruna, de nasturi de argint si de fir de aur, un inel de aur si un fel de coroana. Deasupra sicriului era un vas de lut. Nici o inscriptie nu indica insa ca cel inmormantat acolo ar fi fost Vlad Tepes.
Dupa 40 de ani, arheologul revine si spune ca ceea ce descoperise era chiar mormantul lui Tepes. Informatia a fost contestata de mai multi istorici, care au adus dovezi cum ca biserica in care s-a gasit mormantul nici nu exista pe vremea lui Tepes, ci a fost construita mai tarziu, in apropierea vechiului locas. Mai mult, arheologii vorbeau in 1933 de o batista care ar fi acoperit capul scheletului descoperit. Or, informatiile din cronici spun ca domnitorul ar fi fost decapitat. De asemenea, o parte din istorici sustine ca e putin probabil ca trupul lui Tepes sa fi fost invesmantat in haine atat de scumpe. Mai ales ca domnitorul era dupa o lupta si, zic legendele, ar fi fost strapuns pe la spate de sulitele boierilor tradatori. Si daca, intr-adevar, calugarii de la Snagov au furat si au transportat in taina trupul voievodului, pentru a-l inmormanta, ar fi riscat ei sa pastreze hainele de domn, care ar fi deconspirat identitatea cadavrului?
LA COMANA. O parte din istorici insa sustine alta teorie in privinta locului in care se afla mormantul lui Tepes. "Tepes a fost ucis intre Giurgiu si Bucuresti, cu toate ca nu avem marturii interne care sa se fi pastrat. Doar in povestirea a XVIII-a despre Dracula, redactata in slava veche la 1468, se da un mic detaliu toponimic, si anume ca atunci cand oastea lui Tepes a gonit turcii, «Dracula de bucurie s-a suit pe un deal, sa vada cum taie pe turci, si astfel s-a indreptat de oaste», astfel putand fi ucis de catre turci sau complotisti", scrie profesorul Ionel Zanescu. Concluzia – "trupul nu putea fi depus decat sub o lespede funerara corespunzatoare, in cea mai apropiata manastire ctitorita sau legata de numele sau. Aceasta este Manastirea Comana", spune Zanescu.
Manastirea de la Comana se inalta intre mlastini
Vechea biserica a Manastirii Comana din judetul Giurgiu, cea in care se presupune ca ar fi fost inmormantat Tepes, nu mai exista. "Sotii Batrana, care au facut sapaturi aici in anii ‘70, au gasit urmele bisericii lui Tepes. Era o bisericuta din lemn, de zece metri pe zece, langa care existau trei chilii foarte mici. In opinia mea, lacasul era prea modest pentru ca un domnitor ca Tepes sa fie inmormantat aici", spune Dan Dragus, unul dintre cei mai impatimiti arheologi care s-au dedicat studierii manastirii de la Comana.
Daca la manastirea de la Snagov, de bine-de rau, mai ajung turistii care vor sa mearga pe firul legendei lui Tepes, Manastirea Comana e un loc aproape uitat. A fost desfiintata de Al.I. Cuza, iar in vechile chilii a functionat mult timp o scoala. Se spune chiar ca fetele de la Crucea de Piatra ar fi fost aduse aici, la "reeducare". Viata monahala a fost reluata dupa 1990.
"Pana acum nu au venit turisti care sa se intereseze de eventualul mormant al lui Dracula. Ne-am bucura daca manastirea ar fi introdusa intr-un circuit turistic, insa nu vrem sa fie considerata unul din locurile prin care a trecut Dracula, ci locul in care Vlad Tepes, un voievod cu dragoste de tara, ar putea fi inmormantat", spune staretul Ghelasie Iorga.
de Carmen Plesa
Jurnalul National
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.