Gastritele si ulcerele de stomac

Gastritele si ulcerele de stomac Mareste imaginea.

Gastritele acute
La apariţia durerilor, este indicat repausul la pat şi suprimarea jgenţilor cauzali, prin provocarea evacuării conţinutului gastric. Dacă aacientul a ingerat substanţe chimice sau alimente alterate vor fi necesare spălături gastrice. Urmează ca, în primele 1-3 zile de la declanşarea bolii, să se respecte un repaus alimentar total, adoptând o dietă hidrică, numai cu apă fiartă şi răcită şi infuzii din plante medicinale (muşeţel, mentă, rostopască, sunătoare) şi suc de lămâie, consumate în cantităţi limitate pentru a nu stimula secreţiile gastrice, in exces.

Timp de 8-10 zile după dieta hidrică se reîncepe alimentaţia cu supe de zarzavat, strecurate sau cu puţin orez, în doze mici (100 ml / oră), care cresc progresiv. Este indicat decoctul Waerland preparat din 3 linguriţe seminţe de in şi 6 linguri tărâţe de grâu care se macerează 12 ore în 1,5 litri apă călduţă după care se fierbe 20 minute, separat se fierb, timp de 20 minute, 2-3 cartofi cu coajă, tăiaţi mărunt 1 puşi în 1,5 litri apă. Cele două lichide se amestecă, se adaugă suc le morcov (1/3 din cantitate) şi se beau 2-3 căni pe zi prin înghiţituri are.

Treptat se reia alimentaţia cu piureuri de legume şi cereale, egume fierte (morcov, dovlecei, conopidă, spanac), supe de griş sau orez, paste făinoase cu apă şi lapte, iaurt, brânză de vaci, caş proaspăt, elemea, biscuiţi, pâine prăjită, griş cu lapte. In cazul când apar dureri lupă masă, bolnavul va sta culcat cu o compresă călduţă pe abdomen.

Se revine la alimentaţia normală cu budinci, sufleuri cu brânză le vaci, carne slabă, tocată şi fiartă, unt şi alte alimente din preferintele culinare ale bolnavului. După fiecare masă se recomandă un ceai de muşeţel, mentă sau sunătoare sau 250 ml suc din tomate sau suc lin fructe dulci (1-2 zile pe săptămână).

In gastrita acută se mai recomandă suc de varză albă: se rade varza crudă, se pune sare, se lasă în repaus 30 minute, se stoarce şi se beau, zilnic, între mese, câte 3 păhărele de 50 ml, amestecate cu sucul e la un cartof crud. Cura durează timp de 3-4 săptămâni, primăvara si toamna, înainte de a începe durerile. Restul de suc se păstrează 24 ore în frigider. Bune efecte are şi cura cu suc de cartof crud. 50 ml dimineaţa pe stomacul gol, cu 30 minute înainte de micul dejun precum şi oţetul de mere: 2 linguriţe oţet se toarnă într-un pahar cu 200 ml apă, se amestecă şi se ia câte o lingură, la intervale de 5 minute, până la încetarea completă a durerilor.

Se vor evita alimentele iritante (prăjeli, grăsimi animale, carnea grasă, vânat, mezeluri, sosuri cu rantaşi, cartofi prăjiţi, castraveţi, ceapă, usturoi, condimente, muştar, hrean, murături, cafea, alcooluri).

Bolnavul va lua 4-5 mese pe zi, cu alimente şi băuturi calde între care se intercalează cura de fructe proaspete (1-2 zile pe săptămână).

Un meniu recomandat pentru primele 10 zile poate fi următorul:
- micul dejun: griş cu lapte şi zahăr;
- gustarea (ora 10): brânză de vaci cu iaurt;
- dejunul: supă de zarzavat cu orez şi perişoare;
- gustarea (ora 17): suc din 250 g fructe;
- cina: sufleu de griş cu brânză de vaci şi suc din fructe;
- ora 21: ceai de muşeţel îndulcit cu miere.

Gastritele cronice
Alimentaţia corectă va trebui să prevină complicaţiile bolii şi să asigure un confort normal de viaţă al pacientului. In primul rând, alimentaţia se va adapta condiţiilor create de secreţia gastrică, hiperacidă sau hipoacidă. Se are în vedere faptul că glucidele fermentează foarte uşor, proteinele se digeră cu întârziere, iar grăsimile sunt greu digerabile. La alcătuirea dietei alimentare se ţine seamă de complicaţiile bolii, preferinţele culinare ale pacientului, toleranţa individuală la anumite produse şi gradul de solicitare fizică şi intelectală.

Un regim alimentar monoton, cu alimente fără gust şi prezentate într-o formă necorespunzătoare va duce la respingerea alimentelor, eventual prin vome, lipsa poftei de mâncare şi slăbirea treptată a organismului, datorită unui aport caloric subnormal.

In gastritele hiperacide, regimul alimentar este de lungă durată. Produsele nutritive permise pot fi: legumele fierte sub formă de piureuri, budinci şi sufleuri, ciorbe şi supe de legume (cu adaos de mărar, pătrunjel, leuştean, tarhon, spanac, tomate, cartofi, morcov, conopidă, sfeclă roşie, urzici, pentru excitarea secreţiei gastrice). Se mai recomandă supele degresate din carne de vită, pasăre şi peşte slab de apă dulce (şalău, ştiucă, lin, păstrăv, biban), brânză de vaci, iaurt, telemea desărată, unt proaspăt şi untdelemn, orez, griş, pâine uscată sau prăjită, biscuiţi, paste făinoase şi fulgi de ovăz. Sarea se admite în cantităţi moderate pentru a asigura excitaţia gastrică.
Un efect foarte bun îl are crema preparată din 2 linguri caimac de lapte, care se bate spumă cu 2 gălbenuşuri de ou şi 2 linguri miere; se consumă de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de mesele principale.

Fructele proaspete sunt permise fără coajă şi fără sâmburi sau sub formă de sucuri, compoturi nu prea dulci ( mere, pere, cireşe, caise, prune, piersici), prăjituri cu mere şi brânză. Sunt indicate curele de lămâi, portocale şi struguri.

Lichidele se beau, de preferinţă, între mese, în cantităţi reduse şi la temperatura camerei. După masă se poate bea o ceşcuţă de cafea, iar pentru activarea ritmului de evacuare a stomacului este indicat ca, la 1-2 ore după masă, să se bea un ceai călduţ dintr-un amestec de muşeţel, mentă, coajă de lămâie şi de portocale.
Din categoria alimentelor interzise se menţionează: carnea grasă şi bogată în cartilaje şi tendoane, carnea de porc, oaie, gâscă, raţă şi vânat, slănină, friptură la cuptor, mezelurile grase şi puternic condimentate, afumături, conserve, sosuri cu rântaşi, alimente prăjite în untură, legume bogate în celuloză brută (castraveţi, varză, ridichi, ţeiină, fasole, mazăre, linte, bame, ceapă), care agresează mecanic mucoasa gastrică şi impun un efort digestiv crescut. Laptele dulce, smântână, brânzeturile fermentate şi ouălele sunt greu tolerate şi pot produce diaree. De asemenea, sunt respinse pâinea neagră şi proaspătă, condimentele iritante (piper, ardei iute, muştar etc.), murăturile în saramură sau oţet, produsele zaharoase concentrate (bomboane, dulceţuri, îngheţate), care produc arsuri, coaja şi sâmburii fructelor precum şi fructele acre şi oleaginoase (nuci, alune, migdale) cu conţinut ridicat în fibre şi grăsimi.

Bolnavii de gastrită cronică trebuie să excludă total tutunul şi alcoolurile tari, mai ales persoanele care provin din familii de ulceroşi.

In gastritele hipoacide şi anacide se urmăreşte stimularea secreţiei gastrice fără a produce lezarea mucoasei stomacului.

In dieta persoanelor cu hipoaciditate este recomandat ca în fiecare toamnă şi iarnă să se facă o cură cu zeamă de varză, luând câte 1-6 păhărele (în creştere zilnică), care va contribui la normalizarea acidităţii gastrice. La masă este binevenit un pahar cu vin, diluat cu apă. Laptele va fi permis în funcţie de toleranţa individuală.

Sunt admise carnea slabă de pasăre şi viţel, peşte slab, bulion de carne degresată, supe şi sosuri din carne de pasăre cu tomate, iaurt, brânză de vaci, unt proaspăt, untdelemn crud, pâine prăjită, paste făinoase, piure de cartofi, fulgi de ovăz, legume fierte (spanac, urzici, morcov, conopida), fructe dulci (mere, pere, caise, prune, struguri), cură de lămâie şi portocale (câte 100-300 g pe zi), aromatizarea alimentelor (cu pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon), ceai verde, cafea.

Se evită carnea (de porc, oaie, raţă), peştele gras, slănina, conservele cu carne, mezelurile, prăjelile, murăturile, crudităţile bogate în celuloză, pâinea neagră proaspătă, ceapa, usturoiul, prazul, muş- tarul, hreanul, fructele acre, alcoolul în exces, tutunul, precum şi produse zaharoase concentrate (marmelade, bomboane, îngheţate).

Bolnavul va mânca încet şi va lua 4-5 mese pe zi, de preferat la aceleaşi ore, cu alimente ţinute la temperaturi potrivite, pentru a evita congestionarea mucoasei gastrice. Nu se vor bea lichide în timpul meselor.

Ulcerul gastro-duodenal
Impune o alimentaţie corectă, cu rol foarte important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Reţetele alimentare urmăresc îndepărtarea spasmelor, reducerea acidităţii sucului gastric, reducerea inflamaţiilor mucoasei gastrice, calmarea durerilor, stimularea cicatrizării leziunilor şi mărirea rezistenţei organismului şi a tubului digestiv. Alimentele recomandate trebuie să fie uşor digerabile, în stare lichidă sau semilichidâ, fin mestecate, pentru a evita producerea, în exces, a secreţiei sucului gastric.

In primele trei zile de la declanşarea fazei acute, se recomandă repaus alimentar absolut, folosindu-se 200 ml lichide, din care 1/3 suc de morcov şi 2/3 decoct Waerland (seminţe de in şi tărâţe de grâu).

Urmează alte 3-4 zile în care bolnavul va sta în pat şi va primi lapte, câte 200 ml la intervale de 2 ore ziua şi la 4 ore noaptea. Dacă laptele nu este tolerat şi provoacă balonări sau diaree, se dă lapte diluat cu ceai sau cu apă alcalină, în care se adaugă o linguriţă de zeamă de lămâie la o cană de lapte.

In următoarea săptămână, se trece la un regim controlat cu supe de orez strecurate, griş, fulgi de ovăz, ouă moi, frişca, piure de cartofi şi de legume fierte şi pasate.

Timp de alte 20-30 de zile se poate trece la o alimentaţie diversificată, în funcţie de preferinţele bolnavului:
- carne slabă de viţel, pasăre şi peşte slab, preparate rasol în cantitate de 100-200 g/zi şi perişoare fierte;
- brânză proaspătă de vaci, caş, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, frişca proaspătă;
- legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei şi supe de legume îngroşate cu orez sau griş;
- ouă proaspete fierte moi, ochiuri româneşti, sufleuri, budinci;
- pâine veche de o zi sau prăjită, mămăligă şi paste făinoase (150 g/zi);
- dulciuri, tarte, papanaşi, bezele, pandişpan, biscuiţi;
- fructe dulci (cireşe, caise, piersici, pere, mere, prune, afine, fragi, zmeură) sau în compoturi şi sucuri.

Incă din secolele trecute s-a utilizat sucul de varză dulce (câte 50 ml de 3 ori pe zi), cu 30 minute înainte de mesele principale. Vindecarea ulcerului este grăbită când se face o cură de o lună, primăvara şi toamna, folosind zeama diluată de varză, cu condiţia excluderii tutunului şi alcoolului. S-a dovedit că sucul de varză are proprietăţi cicatrizante în ulcerul duodenal, datorită conţinutului ridicat în mucilagii şi vitamina U.

La micul dejun şi la prânz, cu 30 minute înainte de mese, este indicat sucul obţinut din cartofi proaspeţi, traşi pe râzătoare, eventual amestecat cu suc de varză şi suc de morcov, în părţi egale (consumând câte 50 g, de 3 ori pe zi). Cura durează o lună, chiar dacă durerile ulceroase se atenuează sau dispar. Separat se poate servi suc proaspăt din morcovi cruzi în cantitate de 300 g pe zi (câte o jumătate pahar la intervale de o oră).

Bune rezultate dă consumul de sirop din nuci verzi, curăţate de coajă şi puse la macerat, timp de 10-14 zile, într-un borcan de sticlă, aşezate în straturi alternative cu zahăr tos; se consumă câte 2-3 linguriţe pe zi, cu 15-20 minute înainte de mesele principale. La fel de eficientă este crema preparată dintr-un albuş de ou proaspăt, amestecat cu 1 linguriţă zahăr pudră şi o linguriţă de ulei de măsline, care se ia în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, timp de 10 zile.

O reţetă veche foloseşte tărâţe de grâu (câte o linguriţă după fiecare masă) pentru a intensifica procesul de digestie şi a asigura o defecaţie uşoară.

In continuare, după atenuarea durerilor, se recomandă proteinele din lapte, ouă şi carne albă, cu acţiune antiacidă, inhibând secreţia acidă a stomacului şi stimulând refluxul de suc alcalin din duoden spre stomac.

Sunt contraindicate alimentele care pot leza mucoasa gastrică prin consistenţa lor dură, prin compoziţia chimică şi temperaturi extreme: crudităţi bogate în celuloză dură (varză albă, varză roşie, ridichi, castraveţi, ciuperci, fasole boabe, mazăre uscată, linte), carne de porc şi vânat, grăsimi animale, untură, slănină, tocaturi, afumături, mezeluri (excepţie şunca presată), cârnaţi, peşte gras şi oceanic, icre, sardele, rântaşi, prăjeli, sosuri, maioneze, condimente iritante, murături, oţet, usturoi, ceapă, praz, usturoi, cafea servită pe stomacul gol, alcooluri tari, concentrate zaharoase (dulceţuri, gemuri, bomboane, ciocolată, îngheţate), băuturi fierbinţi sau prea reci.
Hrana bolnavului de ulcer se va servi în stare lichidă sau semilichidă, fin mestecată, pentru a evita producerea, în exces, a sucului gastric.

Se va mânca puţin, în 4-5 mese pe zi, la ore regulate, fără grabă, într-o atmosferă liniştită. In fiecare seară, înainte de culcare, se recomandă un pahar cu lapte şi 1-2 biscuiţi.

Regimul alimentar pentru tratamentul ulcerului va continua încă 3-4 ani, după presupusa vindecare.

Constantin Milica, Camelia Roman,Daniela Troia
Alimentatia rationala pentru o viata sanatoasa; Editura Doxologia

Cumpara cartea "Alimentatia rationala pentru o viata sanatoasa"

 

12 Octombrie 2017

Vizualizari: 16167

Voteaza:

Gastritele si ulcerele de stomac 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE