Prevenirea sarcinii si avortul
Procreatia si nasterea de copii
Exista nu numai asociatii medicale si institutii care justifica intreruperea sarcinii (avortul) intr-un termen limitat (12 saptamani), dar si legi civile, adoptate prin vot democratic. Legislatia civila si codul penal referitoare la acest domeniu variaza de la tara la tara (desi Spania a permis comercializarea pilulei de avort RU 486 - inca din februarie 2000, tribunalul din Andaluzia, in noiembrie 2001, s-a pronuntat contra obligativitatii vanzarii acestei pilule).
La fel, recomandarile privitoare la mijloacele anticonceptionale (prezervativ, planning familial). Tendintele principale sunt: a interzice complet avortul, in afara de pericol de moarte pentru mama si de lipsa de integritate fizica a copilului; a depenaliza avortul in anumite conditii (ratiuni strict medicale; sanatatea mamei amenintata direct) in primele 12 saptamani ale sarcinii, cu sau fara consultatie obligatorie din partea femeii inainte de a avea dreptul de a avorta.
Argumentele sunt: embrionul nu este inca o fiinta umana, de aceea a-l elimina nu constituie o crima. Intreruperea sarcinii nu poate fi asimilata cu infanticidul (sau omuciderea). Curtea de Casatie din Paris a refuzat sa admita condamnarea pentru "omucidere voluntara" a unui automobilist care a provocat un accident in urma caruia o femeie a pierdut sarcina de 6 luni. Motivul, nu se poate acorda unui fetus statutul de persoana (Le Monde, 30 iunie 2001). Femeia este stapana pe propriul trup, de aceea mama este aceea care decide daca vrea sa aiba copii, si cati sa aiba (aceste interpretari variaza de la tara la tara).
Aceste asertiuni n-au un fundament biblic, antropologic, metafizic si medical. Barbatul si femeia sunt creati si chemati sa traiasca in unitate (Fac. 2, 22-25), nu ca fiinte individuale separate. Unirea fizica dintre soti, inclusiv procrearea si nasterea de prunci, se inscrie in aceasta vocatie originara spre o viata de comuniune, o viata comuna, inspirata de legatura nestricata a iubirii reciproce. Iubirea erotica face parte deci din legamantul si taina nuntii (vezi ritualul Cununiei) si nu este o pasiune inferioara, "un lucru trupesc", o vanitate sau voluptate alterata. Sexualitatea naturala, acceptata liber, este o dimensiune esentiala a familiei, e chiar o garantie a acesteia. Dar dependenta de sex, "robia carnii" poate duce la prostitutie.
Inainte de caderea in pacat, Dumnezeu adreseaza lui Adam si Evei: "Cresteti si va inmultiti umpleti pamantul si-l supuneti'' (Facere 1, 28). Teologia si etica crestina au ca principiu fundamental valoarea vietii umane, inclusiv sub forma embrionului, si a demnitatii persoanei umane din prima clipa a existentei acesteia. Legea naturala prezenta in constiinta omului apara aceleasi principii.
Femeia insarcinata resimte personalitatea fatului. Etica crestina face apel si la stiintele medicale, iar etica medicala la "adevarul medical". Biologia si embriologia demonstreaza azi ca viata umana incepe odata cu procrearea si se termina cu moartea naturala. De aceea avortul (ca si folosirea embrionului pentru manipulari genetice si donare) videaza toate legile religioase, morale si medicale. Mama trebuie sa fie ajutata nu numai de soti si familie, dar si de institutiile medicale pentru a preveni avortul, pentru a asigura nasterea in conditii de sanatate, pentru a iubi si mangaia noul ei nascut.
Desigur, Biserica respecta legile civile in materie, dar ea nu renunta sa aplice etica crestina care ii este proprie. Exista canoane care se refera la avort, considerat omucidere, la mamele care au comis pacatul uciderii fatului, la pedepsirea provocarii si la ispasirea avortului (Canonul 21 Ancira; Can. 1 Sin. Trulan; can. 8, Vasile de Cezareea; Vezi: Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Sibiu, 1993, pp. 193,155).
Fata de acestea, Biserica cu discernamantul ei pastoral si cu sensibilitatea ei specifica fata de conditiile precare ale femeilor si mamelor, si-a pus cu acuitate problema daca nu cumva mijloacele anticonceptionale sunt respinse intr-un moment de ciocnire intre generatii si civilizatii si daca asimilarea intreruperii sarcinii - provenita din violenta si prin viol - cu omuciderea, nu este excesiva. Femeile victime ale prostitutiei fortate sunt sanctionate - potrivit canoanelor - cu pedepse foarte aspre intocmai ca cei ce comit omor.
Biserica astazi interpreteaza cu un duh pastoral sanctiunile vechi contra femeilor care au avortat (oprirea de la Sfanta impartasanie timp de zece ani), incurajandu-le sa gaseasca posibilitati de pastrare a sarcinii.
Aplicarea iconomica a acestor canoane nu inseamna a renega convingerile traditionale, ci este o modalitate de apropiere de populatia feminina, de familiile tinere, de familiile monoparentale, de femei cu copii din parinti biologici diferiti, de familii necasatorite care refuza unirea legala in fata unei autoritati civile. Femeile aleg celibatul fortate de conditiile de viata, cum ar fi munca in afara de camin, exodul rural.
Tensiunile si ciocnirile violente dintre miscarile pentru liberalizarea (de-criminalizarea) avortului si miscarile impotriva intreruperii voluntare a sarcinii (si a mijloacelor si metodelor anticonceptionale - prezervativ, planning familial) continua. in Statele Unite au avut loc manifestari cu rezultate tragice contra clinicilor de maternitate abilitate in practica avortului, in anumite conditii.
Asociatii care se opun avortului sunt contra comercializarii pilulei avortive. in mai multe tari (Germania, Austria, Elvetia) mamele disperate care nu pot sau nu vor sa pastreze noul-nascut au posibilitatea sa-1 "abandoneze", depunandu-l, in mod anonim, intr-un "cuib" de unde va fi preluat de asociatii medicale sau comunitare. Abandonul este legal, iar copilul abandonat si adoptat poate fi revendicat mai tarziu de mama sa biologica.
Dezbaterea dintre opozanti si partizanii "dreptului de a nu se naste" (sau "prejudiciul de a fi nascut") s-a ivit dupa decizia Curtii de Casatie (Paris, 28 noiembrie 2001) de a acorda o indemnizatie unui copil atins de trisomie. S-a crezut ca, din moment ce din cauza unei erori medicale boala fatului n-a fost depistata in timpul sarcinii, mama a fost privata de posibilitatea de a avorta la timp.
Curtea de Casatie a precizat insa ca indemnizatia se acorda pe motiv ca copilul este handicapat, nu pe motiv ca s-a nascut (cu o anomalie). Partizanii sustin eugenismul, care ar face parte din sistemul de valori al societatii moderne, cat si definitia vaga a anormalitatii, ambele argumente fiind astfel invocate in favoarea intreruperii medicale a sarcinii. Opozantii raspund: nimeni nu va putea cere reparatie juridica pentru simplul fapt ca s-a nascut (Le Monde, 30 noiembrie 2001).
O alta problema este aceea creata de parintii care vor sa aleaga din cele doua nume de familie pentru a transmite unul sau altul copiilor lor. Egalitatea intre barbat si femeie este inteleasa in acest caz arbitrar, iar Statul accepta nume de familie alese "a la carte ".
Cu alte cuvinte, parintii ar avea dreptul de a sterge identitatea copiilor, desi numele lor este singura legatura si referinta cu parintii biologici. Scosi dintr-o istorie fara nume de familie ale parintilor, copiii nu se pot situa cu certitudine intr-o linie genealogica. Ori, a cinsti parintii biologici, responsabili de procrearea si educatia copiilor, este o datorie sacra: "Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta.. ca sa traiesti ani multi" (Fac. 5, 16).
Pr. Prof. Univ. Dr. Ion Bria
-
Ortodoxia si avortul
Publicat in : Sanatate si stiinta -
Contraceptia si o lume bine populata
Publicat in : Sanatate si stiinta -
Contraceptia
Publicat in : Sanatate si stiinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.