"Luminatorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care e in tine este intuneric, dar intunericul cu cat mai mult! Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul il va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va lipi si pe celalalt il va dis-pretui; nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona. De aceea zic voua: Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca; au nu este viata mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea ? Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in jitnite, si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele ? Si cine dintre voi, ingrijindu-se, poate sa adauge staturii sale un cot ? Iar de imbracaminte de ce va ingrijiti ? Luati seama la crinii campului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Si va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea lui, nu s-a imbracat ca unul dintre acestia. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu astfel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor? Deci, nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca? Ca dupa toate acestea se straduiesc paganii; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua." (Matei 6, 22,33)
Noi, cei care ne bucuram de toate cele cinci simturi prin care ar trebui sa ne calauzim pasii catre Dumnezeu, se pare ca suntem mai neatenti decat cei orbi. Am mai scris despre faptul ca de multe ori cei orbi ne invata sa vedem...
Acum insa, insusi Hristos ne arata cat de vie este prezenta Tatalui Ceresc in viata noastra, in lumea aceasta doborata de pacat. Iar aceste lucruri "firesti" pe care le vedem in fiecare zi, nu sunt altceva decat binecuvantari si dovezi ca suntem ingrijiti de El.
Omul pentru a trai cu adevarat trebuie sa se bucure de lumina, iar lumina ii patrunde in trup si el va fi cu totul luminat, dupa cum spune Mantuitorul. Trup si suflet plin de lumina! In acelasi timp, in lumina vedem pe Dumnezeu, caci in intuneric nu facem altceva decat sa realizam cat de necesara este prezenta Lui in viata noastra. Intunericul este lipsa luminii, iar daca lumina inseamna caldura, bucurie si viata, atunci intunericul inseamna raceala trupeasca si deznadejde sufleteasca, frica si cutremur, lipsa sperantei impletita cu nelinistea vietii fara Dumnezeu.
Toti ne bucuram de soare in fiecare dimineata, el apune noua indreptandu-se catre alte locuri ce trebuie si ele luminate -este ciclul "firesc" ce-l urmeaza in fiecare zi- lasand in urma luminatorii noptii; asa si in viata duhovniceasca, exista zile in care simtim din plin binecuvantarea Luminii, iar atunci cand se "retrage", noi nu suntem in intuneric caci avem "luminatorii" ceresti prin gandurile si invatatura Binelui spre a putea continua urcusul.
Nimic din ceea ce vedem nu trebuie trecut cu vederea... Nimic din ceea ce traim nu trebuie luat superficial. Daca noi nu vom da atentie minunilor "firesti" nu vom putea intelege taina vietii - ca El vrea sa fie cu noi.
Este greu sa dai unui parinte sfatul de a nu se ingriji de cele lumesti si pentru copiii lui, nici nu voi incerca! Si cred ca nici Hristos nu vrea ca cineva dintre parinti sa nu-si asume responsabilitatea si grija unei vieti ce i-a fost incredintata, ci dimpotriva mesajul acestei Evanghelii este sa invatam sa vedem in lumina prezenta si grija Tatalui cel Ceresc in viata noastra. Daca S-a ingrijit de frumusetea unui crin, oare nu se va ingriji sa placem celuilalt; daca Se ingrijeste de pasarile cerului, oare nu se va ingriji si de noi pentru care "a trimis pe Unicul Sau Fiu ca cel ce crede intru El sa nu piarda, ci sa aiba viata vesnica" dupa cum scrie Sf. Ap. Pavel?
Daca vom vedea prezenta Lui in fiecare clipa a vietii, atunci credinta ni se va intari, speranta ne va fi mai puternica, iar recunostinta ni se va transforma in iubire fata de El! Ochiul curat poate vedea oriunde pe Hristos, strabate distantele cu usurinta; ochiul murdar pangareste si ce este curat! Iar pangarirea aceasta este pacat in fata lui Dumnezeu, pentru ca denatureaza firea lucrurilor si astfel ceea ce El a creat curat si bun, devine uraciune si unealta pacatului.
Putem spune ca viata-i o cautare fara ragaz, iar sufletul este cuprins de dorinte ce vor sa fie implinite; dar daca nu voi cauta Imparatia Lui Dumnezeu, nimic nu mi se va-mplini cu-adevarat! O floare imi descopera frumusetea, un cantec de pasare imi incanta auzul, dar bucuria imi este numai Hristos.
"O, Doamne, iata trista viata-mi trece
Si m-a sleit misteriosu-Ti joc,
Tu stai de fata in tot ce se petrece,
Nu Te ascunzi, dar nu Te pot gasi deloc.
Caci departarile de Tine nu-s departe,
Esti pretutindeni, ierti, indrepti si mangai,
Un fir de par de Tine ma desparte
Si totusi dincolo de orice fel ramai." (V. Voiculescu)
Esti pretutindeni si ierti, si-ndrepti, si mangai...
Arhim. Siluan Visan
Arhim. Siluan Visan
-
Predica la Duminica a treia dupa Rusalii - Despre grijile vietii
Publicat in : Duminica a 3-a dupa Rusalii -
Predica la duminica a treia dupa Rusalii
Publicat in : Duminica a 3-a dupa Rusalii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.