Predica la Inaltarea Sfintei Cruci rostita la Radio Romania in 14 septembrie 1941 de catre Parintele Protosinghel Dr. Vasile Vasilache, predicatorul Sfintei Patriarhii intre anii 1940-1944

Frati Crestini,
Cu doua mii de ani in urma, Sf. Apostol Pavel, scriind micii comunitati crestine din Roma, care plutea ca o frunza pe marea paganatatii, o incurajeaza ca sa nu se teama ca este ca o insula mica in oceanul vietii pagane, caci acolo „unde s-a inmultit pacatul a inceput a prisosi si harul” (Rom.

V, 20). Si asa a fost si inceputul izbavirii in lume. Mantuirea a venit tocmai cand viata omenirii intregi era impotmolita cu totul in adancurile pacatului. La „plinirea vremii”, Insusi Fiul lui Dumnezeu venind in lume, a fost silit de rautatea oamenilor sa urce pe muntele cel mare al pacatelor, pentru ca apoi sa fie rastignit pe cruce cu piroanele vrajmasiei. Va puteti inchipui cat de mare si de puternica era imparatia pacatului, ca pe cel nevinovat sa-l batjocoreasca, sa-l chinuie si sa-l omoare in chip atat de dureros! Biruinta insa n-a fost cu ei, caci multimea si marirea pacatului niciodata nu sfarseste cu victorie pentru el. Mantuitorul, desi numai unul era, totusi, Fiul lui Dumnezeu fiind, i-a biruit pe toti. Si apoi, desi oamenii pacatului L-au rastignit, El, prin puterea Sa cea dumnezeiasca, a biruit si moartea prin Invierea cea de a treia zi. Si asa a intemeiat imparatia lumii crestine care totdeauna e victorioasa in lupta cu imparatiile pacatului, oricat de mari ar fi ele.

Fratilor, in istoria omenirii, jertfa izbavirii, jertfa dreptatii, jertfa tuturor libertatilor si a idealurilor crestine, si deci jertfa Crucii, a aparut acolo unde prapastiile stancoase ale muntelui de pacate omenesti, amenintau cu moartea viata lumii. Si cu cat acest munte al faradelegilor era mai mare, cu atata a fost mai mare si jertfa vietii celor buni, pentru ca biruinta Crucii sa fie si mai stralucitoare.

Si precum jertfa Crucii Domnului intru inceput a fost adusa in tunete, in sfartecari si prabusiri ale lumii pagane de pana atunci, tot asa si acuma jertfa Crucii crestine este adusa in bubuituri, in sfasieri si in prabusirea lumii pagane de astazi. Si iarasi, precum jertfa Crucii Domnului a fost, este si va fi, temelia unei vieti noi in omenire, la fel oricand, orice jertfa a crucii, ca si aceea din zilele noastre, e inceputul unei vieti de credinta, de libertate a moralei crestine, de dreptate, de pace si fericire chiar si pentru pacatosi.

Asa oricand vom privi in istoria lumii, vom vedea ca acolo unde s-a inmultit pacatul, si unde faradelegea a inceput sa imparateasca, s-a inaltat jertfa Crucii, aparandu-se libertatile si idealurile de sfintenie si de fericire pentru orice om.

Frati Crestini,
Astazi si oricand, Sfanta Cruce nu e cum incearca unii s-o arate lumii, ca ar fi numai un semn, un simbol si o amintire. Nu, ea nu e numai un semn sfant prin care ne cunoastem noi crestinii intre noi si ne deosebim de pagani. Si ea nu e numai un simbol al unui crez de credinta. Si, in sfarsit, ea nu e numai un obiect prin care sa ni se aduca aminte de jertfa Mantuitorului. Nu, si iarasi nu. Ea pe langa toate acestea, infatiseaza o realitate. Si una dintre cele mai vii si mai tragice realitati, a vietii Mantuitorului si a vietii omenesti. Ea infatiseaza omenirii opera criminala a pacatului din trecut, de acum si de oricand. Pacatul si astazi ridica cruci. Dumnezeu si astazi e vrajmasit si e hulit. Biserica crestina si astazi e batjocorita si e profanata. Iar crestinii si astazi sunt schingiuiti si rastigniti chiar. Si asa patimile Domnului de pe Sfanta Cruce nu sunt o amintire, ci o realitate si a zilelor noastre. Suferintele Bisericii si ale crestinilor din imparatia satanica a bolsevismului, nu sunt decat suferintele si jertfele Crucii.

Fratilor, pe acesti munti de pacate, bolsevicii au manat cu ura lor la jertfa vietii pentru Cruce - floarea tineretului crestin din Europa. Tineri germani, romani, finlandezi, italieni si tineretul altor popoare crestine, astazi urca pe acest munte de pacate pagane ale bolsevicilor, jertfa vietii lor, pentru biruinta Crucii lui Hristos. Aceste pacate ale paganilor din Rusia sunt care rastignesc viata a zeci de mii de oameni ce lupta numai si numai pentru izbavirea lor si a omenirii din ghearele imparatiei satanice.

Biruinta insa, va fi si acuma ca si intru inceput si oricand, cu cei ce-si jertfesc viata lor pentru Crucea lui Hristos. Si asa se va prabusi prin puterea acestei jertfe a Crucii - lumea pagana a Europei si deci lumea vrajmasa a credintei crestine, a Crucii lui Hristos si deci a omenirii. Caci oricand, in istoria omenirii, acei care prin pacatele lor au ridicat pe cei nevinovati la jertfa Crucii, totdeauna au pierit. Asa s-a prabusit Pilat, asa s-au prabusit fariseii, asa s-au prabusit carturarii, irozii si toti rastignitorii Domnului.
Asa au pierit toti paganii care au persecutat pe crestini si Crucea Domnului. Unde mai e Nero? Unde mai e Comod imparatul? Unde mai e Deciu si imparatii Severi? Unde mai e Diocletian si Iulian Apostatul? Toti s-au prabusit de nu se mai stiu nici locurile unde au fost inmormantati. Pe cand Sf. Cruce straluceste in chip biruitor peste tot pamantul si peste toate veacurile de atunci. Asa si acum va fi, dusmanii si iudele din imparatia bolsevica care au cautat sa franga Sf. Cruce si sa inabuse credinta crestina, se vor prabusi in adancurile cele intunecate ale iadului, unde-i asteapta chinurile cele vesnice. Iar pe eroii credintei care si-au jertfit viata pentru biruinta Crucii lui Hristos, ii asteapta in ceruri: stralucire, lumina, loc de odihna si fericirea cea vesnica.

Frati Crestini,
In aceste realitati, necazuri si jertfe sfinte, traind noi cei ce marturisim credinta in Hristos, sa nu deznadajduim, dupa cum spune psalmistul, chiar daca „pamantul se va cutremura si se vor muta muntii in inima marilor”. (Ps. 45,3). Nu, sa nu ne descurajam, caci prin puterea Crucii si a credintei in Domnul, se arunca muntii de ura si de pacate in marea cea mare a dragostei evanghelice. Caci noi avem Sf. Cruce ca pe o arma asupra vrajmasilor, si prin jertfa ei s-a biruit si se biruie si portile iadului. Ea este aceea care poarta victoria asupra faradelegilor. Iar jertfa ei o purtam nu din pricina ei, ci din acea a pacatelor noastre si ale oamenilor necredinciosi.

Sa invingem, fratilor, cu Sfanta Cruce pacatele necredintei de astazi, si vom avea maine zile bune de liniste, de belsug, de fericire, de pace si de lumina. Altfel, de nu vom implini astazi jertfa Crucii, va fi vai si iarasi vai de omenirea peste care ar domni imparatia satanica a pacatului. Si aceasta nu o dorim pentru nimeni in lume.a

„Doamne, arma asupra diavolului crucea Ta o ai dat noua, caci se scutura si se cutremura, neputand a cauta spre puterea ei, caci prin puterea jertfei Sfintei Cruci morti ai sculat si moartea ai pradat, pentru aceasta ne inchinam ingroparii si invierii Tale.” Amin!

Protosinghel Dr. Vasile Vasilache
Predicatorul Sfintei Patriarhii
14 septembrie 1941

.

• Familia crestina - Parintele Vasile Vasilache
  Publicat in : Predici de duminica
• Parintele Vasile Vasilache, despre Manastirea Rasca
  Publicat in : Pelerinaje
• Datoriile crestinului - Parintele Vasile Vasilache
  Publicat in : Predici la sarbatori
• Sfantul Antim Ivireanul
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Din nou afara de Betleem
  Publicat in : Religie