Oare puţini sunt între voi cei ce varsă lacrimi amare pentru fiii lor şi fiicele lor? Oare puţini dintre voi aveţi fii şi fiice care desfrânează, care fură, care comit acte de huliganism? Multe, multe lacrimi vărsaţi pentru ei. De ce?

Pentru că mai înainte nu v-aţi amintit cuvintele lui Hristos: vedeţi să nu dispreţuiţi pe vreunul din aceştia mai mici (Mt. 18, 10). Când vă vine greu din pricina lucrurilor pe care le fac copiii voştri, atunci plângeţi, atunci vă rugaţi lui Dumnezeu să vă ajute. Iar rugăciunea voastră rămâne neroditoare, pentru că nu este îngăduit sa arunci asupra lui Dumnezeu propriile taie îndatoriri, pentru că trebuie să vă îngrijiţi voi inşi vă de copiii voştri şi să-i educaţi, nu să aşteptaţi ca Dumnezeu să facă asta în locul vostru. (Sfântul Luca al Crimeii)
151

Cât priveşte faptul că mulţi dintre părinţi au multe de îndurat din partea copiilor, asta se întâmplă din pricină că nu vor să-i certe şi să-i pedepsească pe fiii lor care duc viaţă dezmăţată şi nelegiuită, drept care şi vedem adeseori cum aceştia cad în tot felul de nenorociri dintre cele mai mari... Copiii se strică tocmai fiindcă părinţii sunt împătimiţi nebuneşte de cele lumeşti.

Luând aminte doar la acestea şi nedorind să vadă nimic mai presus de ele, nu se mai îngrijesc de sufletul copiilor. Despre asemenea părinţi aş zice că sunt mai răi chiar decât ucigaşii de copii: aceia despart trupul de suflet, pe când aceştia aruncă şi trupul, şi sufletul în focul gheenei. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Părinţii sunt vinovaţi pentru proasta educaţie a copiilor. Fără îndoială, unii dintre părinţi vor fi întru totul de acord cu mine, însă foarte mulţi dintre ei cred şi spun că şi-au îndeplinit ireproşabil îndatoririle părinteşti.

Şi atunci, părinţi creştini care vorbiţi aşa, pe seama cui vreţi să puneţi faptul că odraslele voastre nu sunt educate aşa cum trebuie? Poate că în cazul acesta aţi vrea să aruncaţi totul pe Dumnezeu şi să-I puneţi Lui în seamă această vină? Dar oare Dumnezeu-Tatăl nu a legiuit încă din Rai ca legătura nunţii să fie de nedesfăcut pentru ca părinţii să-şi poată îndeplini mai uşor îndatoririle privitoare la educarea copiilor? Oare Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, nu a înălţat nunta la treapta de Taină şi n-a pecetluit-o cu binecuvântarea Bisericii Sale, încât celor ce se cunună să nu le lipsească harul şi ajutorul de Sus când îndeplinesc îndatoririle căsniciei, dintre care cea mai însemnată este tocmai educarea copiilor? Iar Duhul Sfânt nu a curăţit şi a sfinţit sufletele copiilor voştri încă de la Sfântul Botez tocmai ca să slăbească pornirile cele rele în inima lor şi să o facă în stare de tot ce-i bun, aşa încât vouă să vă rămână numai să continuaţi lucrarea căreia El i-a pus deja temelia şi pentru care El a pregătit deja terenul, făcându-l suficient de receptiv? Prin urmare, nu puteţi cârti împotriva lui Dumnezeu dacă copiii voştri nu sunt aşa cum ar trebui să fie. Dimpotrivă, vi s-au acordat ajutorul cel mai înalt şi toată colaborarea cu putinţă ca să vă fie mai uşor să îi educaţi. (Sfântul Sfinţit Mucenic Vladimir al Kievului)

Oare nu îţi faci singuri necazuri prin neînfrânarea fiului tău? Ar fi trebuit să-l înfrânezi cu osârdie, să-l înveţi buna rânduială, împlinirea cu de-amănuntul a îndatoririlor sale, şi să-i tămăduieşti bolile sufleteşti când era încă mic şi puteai face aceasta mult mai uşor. Când ţarina inimii lui era încă uşor de lucrat, atunci ar fi trebuit să pliveşti toate aceste neghine, înainte ca ele să fi prins rădăcini adânci: atunci, nici patimile copiilor nu ar fi prins atâta putere încât să nu mai poată fi stinse. (Sfântul loan Gură de Aur)

Pentru nepăsarea părinţilor faţă de buna i lor creştere, copiii le răsplătesc prin neascultare, dispreţ, vorbire de rău, ba uneori chiar şi prin bătăi. (Sfântul Tihon din Zadonsk)

Părinţii ai căror copii sunt dificili şi prost crescuţi să nu dea vina pe ei, ci pe cel care stă în spatele lor, şi anume pe diavol - iar cu diavolul ne vom putea război numai atunci când vom deveni sfinţi. (Stareţul Porfirie)

In educarea copiilor ajută mult ca părinţii să se considere responsabili pentru toate greşelile lor, gândindu-se că viaţa lor nu este aşa cum ar trebui să fie alături de Hristos şi că tocmai de aceea copiii lor se poartă necuviincios. Când părinţii se smeresc în felul acesta şi se pocăiesc cu sinceritate, atunci şi Atotputernicul Hristos le aruncă părinţilor un „colac de salvare"... (Stareţul Paisie Aghioritul)

Mamelor care sunt îngrijorate pentru copiii lor le spun mereu: „Sunteţi părtaşe ale nevoinţei muceniceşti: asta înseamnă că aveţi dreptul să aşteptaţi şi cununile mucenicilor."

Trebuie să rabzi: aceasta este voia lui Dumnezeu, peste care nu se poate trece. De fiecare dată când vă va răni drept în inimă nedreptatea fiului, împrospătaţi-vă credinţa că aici este mâna Domnului şi că Domnul vă trimite un lucru pentru care veţi dobândi mântuirea dacă îl veţi primi şi îndura cu seninătate. Gândul acesta va şterge ascuţimea şi amărăciunea celor ce vi se întâmplă.

Copiii vă mâhnesc mult. Aceasta este mucenicia mamelor! Dacă veţi îndura toate cu seninătate şi recunoştinţă faţă de Domnul, cu adevărat aşa va fi. Fie voia lui Dumnezeu asupra noastră, a tuturor, iar dumneavoastră fiţi devotată şi supusă Lui.

Rugaţi-vă cu osârdie pentru copii, şi Dumnezeu îi va păzi în rânduielile cele bune pe cei care vor să fie păziţi şi caută asta. (Sfântul Teofan Zăvorâtul)

Cum sa educam ortodox copilul, Editura Sophia

Cumpara cartea "Cum sa educam ortodox copilul"

• Cresterea copiilor
  Publicat in : Pilda zilei
• Cresterea copiilor - sfaturile unei preotese
  Publicat in : Viata de familie
• Discernamantul in cresterea copiilor
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Sfaturile unei preotese cu privire la cresterea copiilor
  Publicat in : Religie
• Copiii, la poporul evreu
  Publicat in : Iudaism

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: