Purtati-va poverile unii altora

Purtati-va poverile unii altora

Dragă Marişa!

Să nu te superi că am spus că Domnul nu a îngăduit să vii. Bineînţeles că dacă ar fi fost voia lui Dumnezeu ai fi venit negreşit. Aşadar, nu este încă voia Lui. Ţi-am spus întotdeauna că trebuie să te rupi, puţin câte puţin, de ataşamentul exagerat faţă de lucruri şi, îndeobşte, faţă de lume, şi să te smereşti înaintea Katiei şi a maicii, iar tu tot vrei să fie ca tine. Chiar dacă treaba va ieşi mai prost, sufletul va rămâne liniştit. Ce folos vei avea dacă vei dobândi lumea întreagă, dar îţi vei vătăma sufletul? Iar la voi este vorba doar de cartofi, de roşii, de ceapă, nu de întreaga lume. Pe deasupra, nici nu se ştie când vei primi mai mult - mai bine zis, se ştie că vei primi mai mult când vei începe să te smereşti şi să cedezi pentru Dumnezeu, să pui pe primul loc în toate folosul sufletului, placul Domnului, nu mintea ta, şi slava ta deşartă, şi îndărătnicia ta.
Infrânează-ţi mânia, cere de la Domnul puteri şi să fii în stare să nu-L mânii. Adu-ţi aminte cât mai des ce necinstire şi ce chinuri a răbdat Domnul pentru mântuirea noastră -iar noi cum îi răspundem?

Dacă purtăm numele Lui, unde sunt faptele noastre în numele Lui ? Nu sunt, oare, faptele noastre pe dos faţă de cum ar trebui să fie ? Iar de vreme ce aşa stau lucrurile, să îndurăm fără cârtire măcar necazurile care vin, dacă nu luăm asupra noastră nevoinţe de bunăvoie, dacă nu împlinim poruncile. Purtaţi-va poverile unii altora, şi aşa veţi împlini legea lui Hristos, şi să nu căutaţi plăcerea voastră.

Iartă-mă că te amărăsc!

Monahiei Eupraxia

Fii mai blândă cu oamenii, nu-ţi fa vrăjmaşi. Rabdă neajunsurile omeneşti: Purtaţi-va poverile unii altora, şi aşa veţ împlini legea lui Hristos. Dacă vom fi milostivi faţă de oameni, Domnul va fi milostiv faţă de noi în aceeaşi măsură. Tocmai asta înseamnă cuvintele: cu măsura cu care măsuraţi cu aceea se va măsura vouă.

Pentru lucrurile cu care greşeşti sau păcătuieşti pocăieşte-td sincer înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, dacă vei necăji pe cineva. Smulge din inima ta pomenirea răului, ranchiuna! încă ceva: străduieşte-te să faci toate pentru Domnul, dur. porunca lui Dumnezeu, nu după placul inimii. Până şi fapteld cele bune au preţ înaintea lui Dumnezeu numai atunci câne sunt făcute pentru Dumnezeu, fiindcă aşa este voia lui Dumnezeu, altfel spus fiindcă aşa este porunca lui Dumnezeu. Dacă ele sunt făcute din alte pricini, nu sunt plăcute Domnulu Dumnezeu. Tocmai despre asemenea fapte bune s-a zis: Toata dreptatea voastră e ca un stejar doborât. Trebuie să avem în toate înţelegere duhovnicească, iar dacă ne îndoim dacă ceva place sau nu Domnului, trebuie să ne rugăm măcar lăuntric şi să spunem: „Doamne, fac asta pentru Tine, presupunând ca este plăcut înaintea Ta! Luminează-mă, Doamne, să fac toate întru slava Ta!" - şi atunci vei fi liniştită.

Să nu osândeşti pe nimeni, fiindcă toţi suntem vrednici de osândă de la Domnul şi El acoperă păcatele noastre şi ne iartă în măsura în care şi noi acoperim neajunsurile aproapelui şi le iertăm. Să fii întotdeauna cât mai smerită, să te socoti neştiutoare; străduieşte-te să fii la urma celorlalţi, să nu te bagi în faţă în nici o privinţă, nici cu vorba, nici cu fapta. Pe scurt, străduieşte-te să fii nebăgată de seamă, neauzită, lină, paşnică. Atunci Domnul îţi va da să simţi ce înseamnă pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte toată mintea, pacea pe care a lăsat-o Domnul zicându-le ucenicilor: Pacea Mea dau vouă; nu cum dă lumea dau vouă pace.

Iar tu n-ai pace, adesea eşti nervoasă, te iriţi, îţi pierzi sănătatea, deoarece faptuieşti şi vorbeşti nu pentru Dumnezeu, ci după pornirile şi patimile tale. Intotdeauna pocăieşte-te în toate îndată ce simţi o greşeală sau un păcat, fără să aştepţi momentul când începi să-ţi faci pravila de rugăciune. Acoperă toate prin pocăinţă şi prin osândirea de sine. Smereşte-te înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor: atunci vei fi mai liniştită şi vei ajunge treptat la pacea lui Hristos.

Să fii sănătoasă! Domnul să te binecuvânteze şi să te îndrume!

Monahiei Eupraxia

Pace ţie!

Am scris asta şi m-am oprit: cum sa scriu mai departe ? Cum să te numesc, „Elisabeta" sau „maică Eupraxia"? Căci ar trebui să te numesc „maică", însă dispoziţia ta sufletească, şi purtarea ta dinafară, şi toată viaţa ta îţi dau, oare, dreptul să porţi numele de maică ?

Toţi trăim altfel decât se cade. Trebuie cel puţin să recunoaştem asta sincer, din adâncul sufletului, fără să ne credem buni, şi să dovedim această recunoaştere nu prin cuvinte, ci prin faptă - altfel ne recunoaştem, chipurile, nimicnicia, netrebnicia, păcătoşenia ş.a.m.d., dar ajunge să ne atingă puţin cineva cu ceva, să facă altfel decât vrem noi, ca să ne manifestăm nu ca nişte robi netrebnici, care rabdă toate ca unii care merită orice pedeapsă, ci ca nişte domnitori, cărora toţi trebuie să li se supună, al căror plac toţi sunt datori să-l facă, ia dacă nu se face cum vrem noi ne enervăm, ne certăm, osânj dim, ne amărâm - pe scurt, arătăm în toate felurile posibile că nu avem de fapt conştiinţa propriei sărăcii duhovniceşti, că nu ni se frânge inima pentru nenorocita noastră dispozi-ţie sufletească. Cu vorba ne arătăm păcătoşi, robi netrebnici însă cu fapta domni care cerem ca totul să fie cum vrem noi altfel cârtim împotriva tuturor, până şi împotriva sorţii, acoperind cu acest cuvânt cârtirea împotriva Domnului însuşi.

Nu e în noi nimic călugăresc. Scuzându-ne ba cu sănătatea şubredă, ba cu treburile, ba cu împrejurările exterioare, părăsim până şi mica lucrare sufletească pe care şi orice mi rean este dator s-o facă. Trebuie să ţinem minte întotdeauna cuvintele Domnului: Ce folos dacă vei dobândi întreagi lume, iar sufletul tău îl vei pierde? Iar noi nu numai că ne vă tămăm sufletul, ci nedorind să ne lepădăm de omul nostr vechi ni-l putem chiar pierde.

Străduieşte-te să-ţi înăbuşi manifestările păcătoase măcal câte puţin, nu părăsi rugăciunea sub nici un pretext, fă ma întâi placul lui Dumnezeu, şi doar apoi placul tău şi al oamenilor. Unde este credinţa noastră? Unde-i iubirea de aproapele ? Iată că mi-ai trimis o mulţime de daruri, dar pe un oi aflat în nenorocire, pentru care ar fi trebuit să te rogi cu la crimi, pe care ar fi trebuit să-l rabzi chiar dacă ai fi avut tu însuţi de îndurat necazuri pentru asta, nu poţi să-l rabzi (de D. vorbesc).

Purtaţi-vă poverile unii altora, şi aşa veţi împlini legea lui Hristos. Nu pentru mine să faci asta, ci pentru porunca lui Dumnezeu.

Mulţumesc pentru daruri, îndărătul cărora se ascunde dragostea ta faţă de mine! Dacă dragostea e în inimă, ea se revarsă din inimă asupra tuturor celor din jur şi se arată prin mila faţă de ei, prin răbdarea neajunsurilor lor, prin neosândirea lor, prin rugăciunea pentru ei, iar când trebuie neapă-rat şi prin sprijinul material. Iar dacă nu există nimic din toate astea, dragostea faţă de mine nu e din inimă şi nu e din credinţă. Iartă-mă!

Fii mai blândă cu toţi. Să nu ţipi niciodată la nimeni.

Binecuvântarea lui Dumnezeu ţie şi tuturor prietenilor!

Străduieşte-te să trăieşti cu toţi în aşa fel încât oamenii să plece de la tine mângâiaţi şi să mulţumească Domnului pentru tine. Domnul să te ajute în toate! Pace ţie!

Alexandrei Belokopîtova

Imi pare rău că la voi, acolo, nu se mai termină neplăcerile de tot felul. Eu îţi propun să împlineşti sfatul evanghelic, şi anume: depărtează-te de pământ, adică de toată deşertăciunea lumească, lipeşte-te de Dumnezeu prin rugăciune, prin pomenirea lui Dumnezeu, prin citirea cărţilor duhovniceşti, prin pocăinţă, prin deasa împărtăşire, prin înăbuşirea duşmăniei faţă de cei din jur şi prin celelalte lucrări duhovniceşti. Atâta timp cât eşti în deşertăciune eşti ca în apă: te-ai cufundat în toate grijile şi ciorovăielile lumii din jur şi, inevitabil, vei suferi, vei fi supusă lucrării oamenilor şi dracilor.

Să nu crezi că de asta poţi scăpa mutându-te în alt loc! Nu! Dacă aici nu poţi să te ridici deasupra deşertăciunii, nu vei putea nici altundeva: de două şi de trei ori mai mult vei suferi în noul loc. Dă-ţi toată silinţa să placi Domnului cu mintea, cu inima, cu voinţa, cu tot sufletul. Cum să-I placi ştii. Să citeşti Evanghelia nu doar cu mintea, ci şi cu inima: ea te va învăţa toate. învaţă să citeşti nu numai cu ochii si chiar cu mintea, pentru că nu-i de ajuns: învaţă să citeşti cu inima şi cu sufletul. încearcă asta măcar o dată, ca să înţelegi despre ce îţi scriu. Cere de la Domnul.

Principalul este să păstrezi pacea cu aproapele pe cât depinde de tine. Consideră că acolo s-au adunat tot felul de bolnavi - chiar aşa şi este. De aceea şi trebuie să te porţi cu toţi cum se poartă doctorii la spital. Acolo nimeni nu este ocărât că s-a îmbolnăvit de plămâni, de inimă, de stomac, nu i se spune: „Ah, oarbă ticăloasă, ia uite la ea, s-a îmbolnăvit de ochi!" Nici voi nu trebuie să vă ocărâţi una pe alta pentru bolile voastre sufleteşti, ci să vă răbdaţi una pe alta şi să vă fie milă una de alta. Purtaţi-vă poverile unii altora, şi aşa veţi împlini legea lui Hristos, spune Apostolul.

Străduieşte-te îndeplineşti sfatul meu, dacă vrei să-ţi fie bine sufleteşte şi trupeşte. Când sufletul va fi împăcat, când va avea dispoziţie rugătoare şi pocăinţă, atunci şi trupul va fi sănătos, şi supărările vor fi îndurate cu uşurinţă. Dacă vei avea o dispoziţie corectă a duhului, în faţa oricărei jigniri, oricărei nedreptăţi, oricărui necaz, vei spune din toată inima: „Cele vrednice de faptele mele primesc; slavă Ţie, Doamne, că mă înveţi să rabd şi să împlinesc poruncile Tale!"

Fii înţeleaptă, ieşi din marea deşertăciunii pe ţărmul rugăciunii, pocăinţei, atotiertării, şi Domnul te va apăra şi va rândui viaţa ta aşa cum nici nu visezi.

Domnul să te apere, să te înveţe la tot binele, să te oprească de la rău şi de la duşmănie! Binecuvântarea lui Dumnezeu să fie cu tine în veci!

CUVIOSUL NIKON VOROBIOV
CUM SĂ TRĂIM ÎN ZIUA DE ASTĂZI, EDITURA SOPHIA

Cumpara cartea "CUM SĂ TRĂIM ÎN ZIUA DE ASTĂZI"

Pe aceeaşi temă

06 Septembrie 2016

Vizualizari: 3681

Voteaza:

Purtati-va poverile unii altora 5.00 / 5 din 2 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact