Sfantul Chiriac Pustnicul este sarbatorit de Biserica Ortodoxa pe 29 septembrie. Sfantul Chiriac s-a nascut in Corint in anul 408. Tatal sau se numea Ioan si era preot, iar mama sa se numea Eudoxia. A fost hirotesit citet de catre Episcopul de Corint din acea vreme, Petru, care era unchiul sau din partea tatalui. Intrucat Chiriac nu si-a gasit pacea launtrica in Corint, la varsta de 18 ani, a hotarat sa mearga la Ierusalim unde traiau numerosi asceti de la care dorea sa deprinda viata duhovniceasca. Sufletul sau plin de dragostea dumnezeiasca, a fost atras inca de timpuri catre viata pustniceasca.
Mergand la Ierusalim, Sfantul Chiriac l-a intalnit pe Sfantul Eftimie cel Mare care l-a tuns in monahism. Acesta l-a trimis apoi la Sfantul Gherasim de la Iordan. Sfantul Eftimie si Sfantul Gherasim sunt doi mari parinti ai pustiei. Sfantul Chiriac a vietuit impreuna cu acestia, in special cu Sfantul Gherasim, de care era nedespartit. Cand Sfantul Gherasim a trecut la cele vesnice, Sfantul Chiriac s-a intors la Sfantul Eftimie. Oriunde se afla Sfantul Chiriac acesta isi indeplinea indatoririle cu evlavie si ravna.
Cand s-a intors in manastirea Sfantului Eftimie, Sfantul Chiriac a fost hirotonit preot. A ramas in acest loc pentru multi ani si era vestit pentru blandetea sa si pentru viata aspra. Nimeni vreodata nu l-a vazut cuprins de manie si nici mancand ceva. Sfantul Chiriac manca numai atat cat sa-si poata tina trupul si sufletul impreuna, dupa lasarea serii, in chilia sa. La varsta de 77 de ani, Sfantul Chiriac a parasit manastirea pentru a merge in pustiu iar la varsta de 99 de ani, a parasit si acel loc pentru un loc si mai retras. Sfantul Chiriac avea intotdeuna un leu care il insotea si il pazea. Acest fapt ne aminteste de faptul ca inainte de caderea in pacat a protoparintilor, animalele salbatice traiau impreuna cu Adam si Eva in Rai.
Sfantul Chiriac a trecut la cele vesnice la varsta de 107 ani.
Deoarece nu a vietuit intr-un singur loc si intr-o manastire, ci a mers la Sfantul Eftimie si la Sfantul Gherasim, inapoi la Sfantul Eftimie si apoi in deset, apoi in alt loc pustnicesc, i s-a dat numele "anahoretul", adica pustnicul sau sihastrul.
Vietile sfintilor ne arata - lucru recunoscut si de stiinta - ca fecioria si curatia morala sunt factori importanti pentru sanatatea trupeasca si o viata indelungata. Numeroase boli trupesti care ii afectateaza pe oameni si ii fac sa imbatraneasca de timpuriu sunt rezultatul unei vieti dezordonate si a exceselor de tot felul.
Pe de alta parte, oamenii care si-au tratat trupul ca "templu ale Duhului Sfant" si care nu au cazut prada patimilor au primit de la Dumnezeu zile indelungate si binecuvantate. Acesta este si cazul Sfantului Chiriac care a vietuit 107 ani si, pana l-a sfarsit, s-a bucurat de o minte lucida si de toate facultatile trupului nealterate.
Radu Alexandru
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.