Biserica Ortodoxa se afla in a doua saptamana a Postului Mare

Crestinii Ortodocsi se afla in Postul Mare care face parte din perioada liturgica a Triodului. Aceasta perioada este compusa din trei parti: Perioada pregatitoare, Postul Mare propriu-zis si Saptamana Sfintelor Patimiri sau, cum mai este numita in popor, Saptamana Mare.

Din perioada pregatitoare fac parte saptamanile incununate de Duminica Vamesului si Fariseului, Duminica Fiului Risipitor, Duminica Lasatului de carne si a Lasatului de branza. Postul propriu zis este format din saptamanile ce cuprind Duminica Ortodoxiei, Duminica Sfantului Grigorie Palama, Duminica Sfintei Cruci, Duminica Sfantului Ioan Scararul, Duminica Sfintei Maria Egipteanca si Duminica Floriilor.

Scopul postului este o refacere si o intensificare a relatiei sau comuniunii omului cu Dumnezeu

Postul nu inseamna numai infranarea de la mancare si bautura, ci si un constant efort spiritual de schimbare a felului omului de-a gandi, simti, vorbi si a se comporta in raport cu semenii sai in prezenta lui Dumnezeu. Intrucat scopul postului este o refacere si o intensificare a relatiei sau comuniunii omului cu Dumnezeu, in aceasta lumina a comuniunii cu Dumnezeu trebuie vazute duhovniceste toate cele din jur: societatea si natura. În acest inteles, Sfantul Vasile cel Mare precizeaza: „Dar, pentru ca postul sa fie vrednic de lauda, nu-i de ajuns numai sa ne infranam de la mancaruri; trebuie sa postim post bineplacut lui Dumnezeu. Iar postul adevarat este instrainarea de pacat, infranarea limbii, oprirea maniei, indepartarea de pofte, de barfe, de minciuna, de juramant stramb. Lipsa acestora este post adevarat. in ele sta postul cel bun".

Sinceritate in iubire, smerenie in relatiile cu semenii, sarguinta multa pentru bine, duh fierbinte in credinta, slujire lui Dumnezeu, nu idolilor sau duhurilor rele; nadejde cu bucurie, rabdare in suferinta, rugaciune staruitoare, ajutorare frateasca, ospitalitate fata de straini - toate aceste virtuti sunt roade si lumini ale innoirii vietii din scoala postului adevarat unit cu rugaciunea si cu fapta cea buna. Prin credinta dreapta si vietuire sfanta, crestinul rastigneste in el patimile egoiste (mandria, lacomia si lenea sau comoditatea) in acest inteles, viata duhovniceasca este asceza sau nevointa, lupta impotriva autosuficientei si autoafirmarii ca multumire de sine si ca lauda de sine, dupa cum precizeaza Parintele Patriarh in volumul Foame si sete dupa Dumnezeu – intelesul si folosul postului -.

Saptamana a doua a Postului Mare

Aceasta saptamana indeamna la staruinta si perseverare pentru a relua cu ravna parcursul celei de-a doua etape a celor 40 de zile de post. Slujirile liturgice din aceasta saptamana se reiau, Pavecernita nu mai cuprinde Canonul Mare, postul e mai putin riguros; se adopta regulile obisnuite de infranare, distingand intre ele zilele de luni, miercuri si vineri, de zilele de marti si joi. Astfel, Sfintii Teodor Studitul si Simeon Noul Teolog isi indeamna cu inflacarare crestinii sa nu se relaxeze, sa nu se intoarca indarat, pierzand astfel toate virtutile dobandite in Saptamana I; ci sa arate mai multa ravna si curaj pentru a strabate restul Postului Mare:

„De aceea va aduc aminte si indemn iubirea si parintimea voastra sa nu plecati indeobste urechea la cel rau voitor, nici sa va lasati dusi de obiceiul cel rau al lacomiei nesaturate a pantecelui, nici sa va intoarceti inapoi spre indelungata implinire a poftelor celor rele, ci asa cum am cinstit intaia saptamana a Postului Mare, asa sa cinstim si pe aceasta a doua, si asa mai departe si pe celelalte” (Sf. Simeon Noul Teolog)

Nevointele savarsite in timpul primei saptamani sunt puncte de reper pe care crestinul trebuie sa se sileasca sa le mentina sau chiar sa le depaseasca, caci nu exista limita superioara in viata ascetica si in contemplatie: Limita virtutii - spunea Sfantul Ioan Scararul - e infinitul". Reluarea luptelor Postului Mare e usurata totusi de bucuria „dupa praznuirii" Ortodoxiei:

„Ca pe o bucurie de dupa sarbatoare primind, fratilor, a doua saptamana a facatorului de lumina post, cu dragoste sa laudam pe Hristos, din indemn dumnezeiesc veselindu-ne" (Sf. Ioan Scararul)

Bucuria dupa-praznuirii da credinciosilor puterea de a-si relua ostenelile cu staruinta, caci „rabdarea" pe care o cere rugaciunea Sfantului Efrem e ceruta atunci in chip cu totul special pentru a pastra cel putin ceea ce am dobandit si a ne angaja in „stadiul sfant al celei de-a doua saptamani" (Sf. Ioan Scararul) care e in fond o imagine a Postului Mare perpetuu al crestinului.

„... caci nu numai acum - spunea Sfantul Teodor Studitul -, ci intotdeauna trebuie sa vrem sa avem aceasta ravna si lupta a infranarii.

Acest apel la perseverenta se impune aici, dar el se aplica in realitate tuturor celorlalte saptamani ale Postului-Mare, Saptamana a II-a fiind modelul lor in planul rubricilor liturgice si al temelor imnografice. Timpul Postului Mare e caracterizat in continuare ca „vreme a pocaintei" in acelasi fel ca si in Saptamana Lasatului de branza si al primei saptamani a Postului Mare, Dumnezeu fiind implorat in continuare sa ne dea sa traversam oceanul Postului Mare pentru a ajunge sa ne inchinam Patimii si invierii Lui.

Ca si in Saptamana I, o mare insistenta pe „postul duhovnicesc" poate fi constatata in imnologie, mai cu seama in idiomelele (Idiomela gr. idiomelon = „cantare cu melodie proprie” este un tropar sau o stihira poetica izolata și independenta, cu compoziție și melodie proprie, originala și unica. Odata cu textul ei, imnograful i-a compus și muzica dupa care se sa cante) de la Vecernie si de la Utrenie care ii sunt consacrate in intregime.

Sambata saptamanii a II-a a Postului Mare, la fel ca sambetele urmatoare (cu exceptia celei de-a cincea), este consacrata memoriei colective a martirilor si defunctilor, combinand in acest sens textele proprii Triodului (intre care un dublu canon „tetraoda") si troparele pe cele opt glasuri cuprinse in apendicele sau. Prin urmare, ea nu se mai deosebeste de o sambata obisnuita din ciclul liturgic anual, dobandind totusi o intensitate mai mare prin apropierea de Sambata Mortilor si de cele doua sambete legate de ea, precum si prin necesitatea de a cere rugaciunile mucenicilor si sfintilor pentru a parcurge cum se cuvine Postul Mare (informatii preluate din volumul Triodul Explicat – Mistagogia Timpului Liturgic, semnat de ierom. Makarios Simonopetritul, trad. Ioan I. Ica jr.).

Sfintele Liturghii oficiate in aceasta saptamana

Perioada Postului Sfintelor Pasti este una speciala si din punct de vedere liturgic. Este perioada in care se savarsesc toate cele trei liturghii ale Bisericii Ortodoxe: a Sfantului Vasile cel Mare, Liturghia Darurilor inainte sfintite si Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, cea mai des oficiata in cultul ortodox. În aceasta saptamana, de luni pana vineri, se oficiaza cea de-a treia Liturghie din cultul Bisericii Ortodoxe, Liturghia Darurilor inainte sfintite.

Dupa cum aflam din Liturgica Speciala a pr. prof. Ene Braniste, „conform principiului pus de canonul 52 al sinodului Trulan, ea se poate savarsi de regula in orice zi din Paresimi, in care vrem, sau trebuie sa facem Liturghie, cu exceptia zilelor aliturgice (luni si marti, din prima saptamana si Vinerea Patimilor, cand nu se face nici o liturghie) si a zilelor cand e randuita una sau alta din celelalte doua Liturghii (toate sambetele si duminicile, Joia Saptamanii Patimilor si Buna-Vestire). De obicei insa (in practica), ea se oficiaza astazi - chiar si in manastiri - doar in zilele de miercuri si vineri (cu exceptia Vinerii din Saptamana Patimilor), iar in celelalte zile numai: luni si marti din Saptamana Patimilor, in Joia Canonului celui mare (saptamana a cincea) si la unele sarbatori bisericesti cu polieleu daca acestea cad intr-una din zilele de rand ale saptamanii (de luni pana vineri)”.

Sursa: basilica.ro

Pe aceeaşi temă

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 1199

Voteaza:

Biserica Ortodoxa se afla in a doua saptamana a Postului Mare 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Predici si Cuvantari
Predici si Cuvantari Cuviosul a slujit și a predicat cu timp și fără timp. Omiliile sale, rostite ori de câte ori avea ocazia, însă cu precădere în duminici și sărbători, precum și în ajunul praznicelor și în serile de vineri și de duminică, au ajutat foarte mult la 80.00 Lei
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica Cuvinte care vindecă s-a născut din întâlnirea noastră – un preot ortodox și un psiholog, amândoi preocupați de același lucru: cum putem reda cuvintelor greutatea lor firească și cum putem crea spații de viață în care oamenii să se simtă înțeleși, respect 63.32 Lei
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume Rezultat a peste jumătate de secol de susținută activitate teologică, opera părintelui Stăniloae continuă încă să intimideze prin vastitatea aproape incredibilă a abordărilor și concretizărilor. Interesul pe care acestea îl suscită în Occident este 33.83 Lei
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, fost stareț al mănăstirilor Antim și Plumbuita din București, a fost una dintre cele mai rodnice personalități ale monahismului românesc din secolul al XX-lea, un trăitor exemplar al Evangheliei Mântuitorului 42.29 Lei
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant Părintele Dumitru Stăniloae este cu siguranță cel mai mare teolog ortodox al sfârșitului secolului XX. Vastă și profundă, opera sa exprimă în același timp sensibilitatea mistică și rigoarea dogmatică a Ortodoxiei patristice, cât și geniul specific al 21.14 Lei
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae „Cartea de față - teza de doctorat a teologului german Jürgen Henkel susținută în 2001 la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universității din Erlangen - e o excelentă introducere în teologia ascetică și mistică a Bisericii Ortodoxe așa cum a fost 42.29 Lei
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949)
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949) Într-o epocă marcată de suferință și prigoană, când credința era greu încercată, iar Biserica Ortodoxă părea aproape nimicită, Sfântul Serafim de Vîrița a fost lumină, nădejde și mângâiere pentru multe suflete rănite. Așa cum spunea adesea părintele 28.54 Lei
Stiinta si religia - editia a doua
Stiinta si religia - editia a doua Știința și religia este o lucrare de neegalat atât în literatura de specialitate rusă, cât și în cea străină. Ideea scrierii unui articol dedicat relației dintre știință și religie i-a venit lui Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki (numele de mirean al 23.26 Lei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei Lumea nevăzută şi războiul duhovnicesc împotriva duhurilor care au încercat să uzurpe domnia lui Dumnezeu Cel slăvit în Treime sunt subiectul cărţii Domnul duhurilor. Părintele Andrew S. Damick foloseşte ca instrumente istoria, Scriptura, mitologia, scrie 42.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact