Cum poti face dreptate intr-o tara croita stramb? Chiar daca nu suntem, oricat de surprinzator pare pentru unii si de regretabil pentru altii, campioni mondiali la coruptie, avem totusi o problema grava de coeziune etica. Inainte de toate, Romania post-totalitara s-a nascut cu moase comuniste. Nici bona nu a fost mai breaza. Ajunsi intre timp la o relativa maturitate - un sfert de secol nu este putin lucru –, ne confruntam cu urmarile tardive, dar nu mai putin periculoase, ale bolilor copilariei. Nu reiteram aici lunga discutie despre lustratie, compromisa la noi cu buna stiinta.
In ceea ce ii priveste pe actorii si regizorii scenei noastre publice, de la politicieni la finantatori si de la mediul academic la directorii de opinie, tipologia este usor de recunoscut. Majoritatea dintre ei s-au impus prin negocieri, conduc autoritar si isi fidelizeaza tribal colaboratorii. Niciunul nu a dat un examen cinstit, nu a concurat pe fata. Procedand astfel, au pus pe fuga generatii intregi de oameni valorosi, iar pe cei care au ramas ii umilesc fara incetare. Pe scurt, cum sa avem o tara dreapta cand diriguitorii ei isi datoreaza existenta nedreptatii? Suspendarea justitiei sociale se vede la tot pasul. In vreme ce supraveghetorii mecanismului financiar sunt platiti regeste, cei care supravegheaza formarea viitorilor platitori de taxe traiesc la limita saraciei. Soarta dascalilor este comuna cu cea a medicilor, protagonistii unui sistem de pe urma caruia companiile farmaceutice fac anual miliarde. Aceiasi asimetrie o vedem chiar si in comunitatea de credinta: in vreme ce episcopii, calugari „la baza“, sunt indemnizati ministerial, unii preoti, cu familiile lor, o duc de azi pe maine. Cum mai putem predica, atunci, dreptatea?
Ca dreptatea este un imperativ divin, asta o intalnim in mai toate textele religioase relevante. Tot acolo citim ca, data fiind slabiciunea umana, dreptatea nu este niciodata completa si definitiva. De unde insa nu rezulta resemnarea, impacarea cu soarta, ci asumarea unei lupte permanente cu nedreptatile proprii si ale altora. Mergand pe firul acestei logici, faptul ca la noi infloresc ilegalitatea, furtul si minciuna se datoreaza neputintei induse de impunitatea coruptilor, transformata, nu de putine ori, in paradoxala complicitate. Am devenit nedrepti cu dreptatea.
Radu Preda
Sursa: teologia-sociala.ro
.
Radu Preda
Pe aceeaşi temă
-
Alexandru Soljenitin - omul care a invins comunismul
Publicat in : Parinti -
Nicolae Corneanu - Preotii colaboratori sa marturiseasca
Publicat in : Interviuri
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.