În fiecare an, la 29 august, de praznicul Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Mănăstirea Cămărăşeasca, din judeţul Gorj, îşi sărbătoreşte hramul. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie va fi săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.
A devenit deja o tradiţie ca, la ceas de sărbătoare, în mijlocul obştii monahale şi al credincioşilor gorjeni, care se roagă la Mănăstirea Cămărăşeasca pe 29 august, să poposească chiriarhul locului, IPS Părinte Mitropolit Irineu. Ierarhul va săvârşi, aici, Sfânta Liturghie arhierească, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Momentele liturgice dedicate evenimentului duhovnicesc vor începe de duminică, 28 august, la orele serii, când vor fi săvârşite Vecernia unită cu Litia şi Privegherea.
Scurt istoric
Mănăstirea Cămărăşeasca este aşezată pe malul drept al râului Gilort, la circa un kilometru şi jumătate de oraşul Târgu Cărbuneşti. După cum este specificat în pisania din pridvorul bisericii, sfântul aşezământ monahal a fost ridicat în anul 1780 de polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ispilanti. Alături de boierul Mihalache, pisania îi aminteşte şi pe soţia acestuia, „Luxa, mama sa Catrinca Colţescu şi cumnata dumnealui, Ruxandra”. Alături de hramul „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorii au ales ca oblăduitor al sfântului locaş şi pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. În ceea ce priveşte arhitectura, biserica a fost construită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pronaosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentaţi din piatră, în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc. A fost, de asemenea, împrejmuită cu ziduri de piatră, fiind astfel gândită ca o fortăreaţă, menită să-i adăpostească pe ctitori la vreme de primejdie. În patrimoniul ei au intrat numeroase obiecte de valoare – darurile ctitorilor şi ale altor boieri din împrejurimi – care s-au pierdut din păcate în decursul timpului. Denumirea de Cămărăşeasca a provenit colateral, de la Toma Cămărăşescu, fiul ultimului urmaş al ctitorilor, Anica Colţescu, căsătorită cu boierul Iorgu Cămărăşescu. Frumuseţea bisericii a fost admirată de marele nostru istoric şi om de cultură Nicolae Iorga, care a trecut prin aceste locuri în anul 1920.
De-a lungul anilor a fost renovat de mai multe ori, dar pictura, în stil neobizantin, a fost păstrată în forma sa originală. În anul 2011, în curtea mănăstirii a fost strămutată din satul Pojogeni, comuna Copăcioasa, o biserică de lemn de o rară frumuseţe, monument istoric de la anul 1730. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost închisă cultului, fiind reactivată după anul 1989, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu. În prezent, aici vieţuieşte o obşte bine închegată de maici, condusă de stareţa Cristofora Drăghici.
Pr. Gheorghe Cioiu
Sursa: mitropoliaolteniei.ro
-
Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul
Publicat in : Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul -
Cuvant la Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul
Publicat in : Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul -
Biserica Boteanu - Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Schitul Troianu - Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul - Vaslui
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.