Biserica Ortodoxă Română l-a pomenit miercurea aceasta pe Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani. La Mănăstirea Cernica, așezământ unde se păstrează moaștele Cuviosului, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, după cum aflăm de la TRINITAS TV.
În cuvântul de învățătură, ierarhul le-a vorbit credincioșilor despre viața și virtuțile Cuviosului Gheorghe, arătând că, în anul 1781, atunci când a fost rânduit stareț al Cernicăi, Sfântul a găsit mănăstirea într-o avansată stare de degradare.
„A pus un mare accent pe rugăciune și pe smerita cugetare. El nu îngăduia călugărilor din această obște să lipsească de la sfintele slujbe. Cei care lipseau de la slujbe nu puteau participa nici la masa de obște, îi îndemna pe toți să își aducă aminte de dragostea pe care Mântuitorul Hristos a arătat-o față de toți oamenii. Îi îndemna pe toți să caute pacea, să fie iubitori de lucrare sfântă și de fapte bune. Auzind de petrecerea sau de viețuirea aleasă a monahilor de la Mănăstirea Cernica - mănăstire care până atunci trecuse prin mari încercări pentru că starețul Gheorghe a găsit-o aproape părăsită- boierii dimprejur și chiar domnitorul a venit în vizită în această mănăstire și i-au ajutat să repare mănăstirea care trecea printr-o perioadă de ruină şi încercare. Aşa se face că atât la Mănăstirea Cernica, dar în ultima parte a vieţii sale şi la Mănăstirea Căldăruşani, acolo unde s-a mutat lăsând în locul său pe un ieromonah pe nume Timotei care avea să-i continue lucrarea duhovnicească în mănăstire, stareţul Gheorghe a lucrat atât din punct de vedere duhovnicesc cât şi din punct de vedere administrativ”, a spus PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Cuviosul a pus bazele noii obşti, unde s-a remarcat mai târziu Sfântul Calinic de la Cernica.
„Mănăstirea Cernica dar şi Mănăstirea Căldăruşani au cunoscut în vremea stăreţiei sale o perioadă de mare înflorire, în primul rând datorită lucrării duhovniceşti a acestor două obşti care numărau împreună aproximativ 200 de monahi, pentru că el spunea că într-o obşte nu trebuie să fie mai mult de 103 monahi pentru a se păstra atmosfera de comuniune despre care vorbea şi marele Vasile, Arhiepiscopul Cezareii Capadociei care recomanda în Regulile sale ca o mănăstire să nu fie mai mare de 15 monahi. Pe de altă parte drept măritori creştini, stareţul Gheorghe de la Cernica a fost unul dintre marii rugători ai neamului românesc şi ai obştii monahale din acest loc. Era un om iubitor de rugăciune şi discret. Recomanda şi monahilor din subordinea sa să caut răsplată de la Dumnezeu şi nu de la oameni, ştiind că răsplata de la oameni este trecătoare şi înşelătoare”, a mai spus PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Credincioşii veniţi la Mănăstirea Cernica s-au putut închina şi la cinstitele moaşte ale Cuviosului, care se păstrează în biserica aşezământului monahal.
Răspunsurile la strană au fost date de grupul psaltic misionar Evloghia. Proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Cuvios Gheorghe a avut loc la Mănăstirea Cernica, pe 3 decembrie 2005.
Site: basilica.ro.
Pe aceeaşi temă
-
Sfantul Gheorghe de la Cernica
Publicat in : Sfantul Gheorghe de la Cernica -
Cuviosul Gheorghe de la Cernica
Publicat in : Sfantul Gheorghe de la Cernica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.