Dupa cum rezulta din documentele vremii, Pietrosita a detinut in secolul al XVIII-lea rolul predominant in administrarea plaiului Ialomita. Urmasii lui Bordea Vatasescu, Marin Vataful plaiu ot Pietrosita, a avut aceasta slujba timp de 20 de ani
"Aici, ca si in Olt, s-a pastrat mult timp obiceiul bisericilor-bordeie, biserici sapate in pamant si acoperite cu frunze si crengi", ne-a explicat P. S. Damaschin
Atestat in veacul al XVIII-lea pe malul drept al raului Ialomita, langa satele de mosneni Ulesti si Axintele, Paduri - cum apare la origine - sau Panduri este mentionat de-a lungul veacului urmator ca asezare infloritoare, amintita ca atare pe hartile si in catagrafiile vremii. Dupa organizarea...
Apartinand comunei Brazii, satul Rasimnicea e situat chiar in coltul de nord-vest al judetului Ialomita, pe malul drept al raului Prahova. Prima atestare sigura a localitatii dateaza de la anul 1690, cand cronicarul Radu Popescu Vornicul nota in Istoriile domnilor Tarii Romanesti despre trecerea...
Astazi inclus in localitatea Axintele, satul Bratia a fost intemeiat in dreapta raului Ialomita, aflandu-se la inceputul secolului XIX intre satele Panduri si Acsintea. Catun o vreme, Bratia a intrat in anul 1864, odata cu aplicarea primei legi de organizare comunala, in cuprinderea comunei...
Cu un nume inedit in toponimia ialomiteana si romaneasca chiar, satul Marsilieni, asezat pe malul drept al raului Ialomita, are o istorie de o jumatate de mileniu. Prima sa atestare dateaza probabil din anul 1504, intr-un hrisov al voievodului Radu cel Mare. In timpurile medievale si in prima...
Asezat la nord de Urziceni, satul Cotorca isi leaga originile de drumul nord-ialomitean al transhumantei, oierii ardeleni trecand odinioara prin partile acelea dinspre Gherghita catre balti si invers. Cea mai veche asezare in acele parti apare atestata intaia oara la 5 mai 1577 - sub un alt nume -...
Intemeiat, potrivit traditiei, pe la anul 1780, de catre refugiati ardeleni si tarlasi, satul Stoenesti sau Pisica apare mentionat pe hartile Munteniei si ale judetului Ialomita, in prima jumatate a secolului al XlX-lea. Harta rusa de la anul 1835 pomenea satul Pisica (Stoinesti), iar Harta Tarii...
Pana in urma cu cateva decenii sat de sine statator, astazi parohie si parte a localitatii Axintele, Frumusica are un trecut de cateva secole. Asezarea apare amintita pe harti si in catagrafii de la inceputul secolului XIX. Dupa organizarea comunala din anul 1864, Frumusica a devenit comuna...
Asezarea de la Murgeanca, de pe malul stang al lacuÂlui Strachina, apare atestata prima data inca la anul 1576, intr-un hrisov prin care voievodul Alexandru II Mircea intarea slugii domnesti Carstila mosie la Murgeni. Dupa anul 1630, o parte a mosiei Murgeni Sarata era stapanita de Oprea din Bucu...