• Cauta rezultate in:
  • Articole
  • Audio Ortodox

lenea

  • Articole lenea

  • Lenea ca nepasare fata de mantuire

    Lenea ca nepasare fata de mantuire

    Lenea se manifestă nu doar în raport cu o anumită activitate, ci afectează în mod direct și lucrarea duhovnicească. Asupra acestui ultim aspect am insistat, subliniind efectul negativ pe care patima leneviei îl are asupra voinței necesare pentru sporirea duhovnicească și pentru m...

  • Lenea este un mod de a te desfata prin nemunca

    Lenea este un mod de a te desfata prin nemunca

    Lenea este un mod de a te desfăta prin nemuncă, în raport cu ceea ce ar trebui să faci. In ceea ce mă priveşte, obişnuiesc să amân lucrurile de pe o zi pe alta, fac lucrul pe jumătate sau deloc şi prin aceasta îmi împac conştiinţa, ca şi cum m-aş fi achitat de ceea ce trebuia s...

  • Lenea sufleteasca

    Lenea sufleteasca

    Dacă minciuna este fiica vorbăriei, lenea sufletească îi este nepoata. Lenea sufletească este un fel de lâncezeală a sufletului si o moleşeală a minţii care împiedică efortul duhovnicesc sau îi deturnează sensul; se poate asocia uşor cu rugăciunea şi citirea psalmilor (atunci când...

  • Cum pot fi invinse lenea si plictiseala?

    Cum pot fi invinse lenea si plictiseala?

    Adolescenţilor trebuie să li se explice diferenţa dintre plictiseală, tristeţe şi singurătate, care pot fi situaţionale sau constante. Plictiseala şi tristeţea apar adeseori când adolescentul se ocupă cu ceva de care s-a săturat sau care a încetat sa-l intereseze.

  • Lucrul si lenea

    Mai bine să lucrezi degeaba decât să stai degeaba.

  • Munca creatoare, insusire a chipului divin in noi

    Munca creatoare, insusire a chipului divin in noi

    Revelatia ne spune ca omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu. Aceasta si este pentru noi distinctia, nobletea lui in mijlocul creatiei, de a fi zidit dupa chipul Autorului creatiei. Cum afirma Sfintii Parinti, maretia noastra nu consta in "asemanarea cu natura creata, ci in asemanarea cu...

  • Felurile viselor: vise dumnezeiesti, vise firesti si vise dracesti

    Felurile viselor: vise dumnezeiesti, vise firesti si vise dracesti

    Sfantul Ioan Scararul numeste somnul un prieten viclean, care, dupa ce ne-am saturat, de multe ori pleaca, dar cand ne e foame si sete, ne razboieste cu tarie. Mai ales somnul si, prin el, lenea, se furiseaza cel dintai la incepatori, pentru a-i face sa trandaveasca

  • Repausul si munca

    Repausul si munca

    In cunoscuta rugaciune:Doamne si Stapane al vietii mele - Sfantul Efrem Sirul intre altele se roaga lui Dumnezeu sa nu ingaduie sa fie stapanit de duhul trandaviei. "Duhul trandaviei-nu mi-l da mie", spune. As vrea in continuare sa ma refer la chestiunea inactivitatii

  • Tot cel ce se roaga, trebuie sa se smereasca

    Tot cel ce se roaga, trebuie sa se smereasca

    Ferice de omul care-si recunoaste neputinta. Fiindca aceasta recunoastere i se face lui temelie si radacina si inceput a toata bunatatea. Caci de ar cunoaste cineva cu adevarat si ar simti propria lui neputinta, atunci si-ar aduce imediat sufletul din lenea, care intuneca cunoasterea

  • Ispita celui ce i se pare ca sta

    Ispita celui ce i se pare ca sta

    Ispita celui ce i se pare ca sta; Posibilitatea caderii este cea care face sa nu existe stat pe loc in viata duhovniceasca. Exista cadere ori ridicare. Exista urcus sau coborare. De aici rezulta drama si ispita "celui care i se pare ca sta". Nu intamplator s-a spus "i se pare", subliniind inselarea.

  • Concediul de odihna

    Concediul de odihna

    Fiecare angajat are dreptul la concediu de odihna. Nu se precizeaza despre ce fel de odihna este vorba. Insa daca am vorbi de o simpla odihna trupeasca, nu stiu daca simpla pauza de la lucru i-o daruieste. Spun asta pentru ca in cele mai multe situatii, cei reveniti din asa zisul concediu de odihna...

  • Nimicurile care ucid

    Nimicurile care ucid

    Daca ne vom pierde mantuirea, ne-o vom fi pierdut cu siguranta indeosebi pentru ca am ales sa ne petrecem gresit timpul. Auzim deseori multi oameni care zic: "nu stiu ce sa fac ca sa mai treaca timpul", oameni plictisiti, care nu asteapta in fapt nimic - nici de la ei, nici de la altii.

  • Sa nu lenevim

    Un frate i-a zis lui avva Pimen: De voi da fratelui meu putina paine sau altceva, dracii le pangaresc ca pe unele ce se fac pentru placerea oamenilor. Avva Pimen i-a raspuns

  • Lenevirea

    Un frate a venit catre avva Victor, cel ce petrecea intru tacere in lavra lui, si i-a spus: Ce sa fac parinte, pentru ca ma biruieste lenevirea

  • Sa lucram cu buna stiinta

    Zis-a avva Antonie: cel ce bate bucata de fier, intai socoteste cu mintea ce va sa faca: secere, cutit sau topor ? Asa si noi trebuie sa socotim

  • Biruinta lenei

    Biruinta lenei

    Vorbind asadar de om, vedem in el astazi – adica in noi – o tendinta din ce in ce mai puternica de a evita munca. Agricultura – urmand modelul vestic – se supratehnologizeaza, fabricile se robotizeaza si omul incepe sa nu-si mai gaseasca locul in nicio zona de productie masiva. In loc ca el...

  • Plictiseala

    Nu razboiul, ci plictiseala va fi cea care va duce lumea la pieire.

  • Cum se cuvine sa stam in biserica

    Cum se cuvine sa stam in biserica

    Stiu inimile noastre pentru Cine stam in sfanta biserica. Sa nu ne lenevim, iubitii mei, in privinta Ceasurilor si a slujbei pe care o aducem Celui ce cerceteaza toate faptele si toate gandurile noastre.

  • Cum biruim cele opt boli ale sufletului?

    Cum biruim cele opt boli ale sufletului?

    Cele opt ganduri din care vine tot ce-i rau si din care omul nostru launtric se imbolnaves­te adanc si de moarte sunt urmatoarele: laco­mia pantecelui, curvia, iubirea de arginti, ma­nia, intristarea nepotrivita, trandavirea, slava desarta, trufia. Tocmai acestea poarta razboi cu fiecare om.

  • Munca este nefireasca !

    Munca este nefireasca !

    Munca este nefireasca. Ea nu a facut parte din viata celor dintai oameni. Munca a aparut ca o pedeapsa, in urma caderii in pacat. Ea nu trebuie sa fie vazuta ca o desfatare lumeasca. Nu muncii ii suntem recunoscatori, ci lui Dumnezeu, care incununeaza cu rodire ostenelile noastre. Munca nu este...

  • Pacatele capitale

    Pacatele capitale

    Pacatele capitale se numara intre pacatele grele (aducatoare de moarte) care-l despart pe om de Dumnezeu, alaturi de pacatele impotriva Duhului Sfant si de pacatele strigatoare la cer.

  • Nepasarea

    "Pamantul nelucrat se umple de maracini si sufletul nepasator de patimi" (Sfantul Talasie Libianul).

  • Intentii bune fara fapte bune

    Un copil mentiona in jurnalul sau cateva intentii bune, in timp ce mama sa facea curat in casa. Si iata ce nota: Daca as vedea pe cineva gata sa se inece, m-as arunca de indata in apa sa-i vin in ajutor. Daca ar izbucni

  • Audio Ortodox lenea

    • Lenea in cele duhovnicesti
    • 22 Sfantul Ioan Casian - Despre trandavie