Acatistul Pocaintei

Acatistul Pocaintei Mareste imaginea.

Parintele Ghelasie de la Frasinei s-a nascut in ziua de 18 martie 1944, in judetul Valcea, in apropierea vetrelor monahale de la Cozia, Turnu si Stanisoara, ca fiu al preotului Gheorghe si al preotesei Marcela. La vreme, l-a cunoscut pe parintele Arsenie Praja, langa care a si ucenicit, imbratisand cu toata inima nevointele monahale pustnicesti.

In anul 1973, cuviosul Ghelasie a intrat in obstea Manastirii Frasinei, unde s-a nevoit pana in ziua de 2 iulie 2003, cand a trecut la Domnul. La varsta de 59 de ani, dupa mai bine de treizeci de ani de nevointe duhovnicesti, parintele Ghelasie a trecut Pragul Vesniciei in vremea rugaciunii, in gest de Inchinare, in taina chiliei, cu icoana pe piept si mintea treaza, in timp ce un ucenic ii citea, la rugamintea sa, Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului.

Acatistul Pocaintei
(se citeste ca pravila, individual)

Condacul 1

DOAMNE, am cazut din IUBIREA Ta si in patimile mele m-am afundat, in intunericul cel dinafara, unde de Tine stau despartit; dar DOAMNE, nu pot fi fara Tine, nu pot sa Te uit, incat strig din stricaciunea mea: Doamne, iarta-ma, peste pacatul meu, Tie tot ma INCHIN!

Icosul 1

Doamne, eu Faptura ta, sunt PURTATORUL CHIPULUI Tau, si Viata mea este sa Oglindesc acest CHIP DUMNEZEIESC prin CHIPUL meu, sa-L Cresc in mine si in ASEMANAREA Ta sa fiu; dar in pacat am cazut, in patimile mele m-am ingropat si am intunecat CHIPUL Tau.

Doamne, iarta-ma, ca din CHIPUL Tau am cazut;
Doamne, iarta-ma, ca de CHIPUL Tau m-am "golit";
Doamne, iarta-ma, ca am pacatuit;
Doamne, iarta-ma, ca nu pot sta de Tine despartit;
Doamne, iarta-ma, ca orb de stricaciune, nu Te mai VAD;
Doamne, iarta-ma, am sa strig in Vesnicie, iarta-ma;
Doamne, iarta-ma, peste pacatul meu, Tie tot ma INCHIN!

Condacul 2

Nu exista "stergerea pacatului", ca de nimic nu poate fi sters, ca este "uciderea CHIPULUI DUMNEZEIESC", si Tu doar, DOAMNE, poti TRECE peste el cu "IERTAREA" Ta si eu doar cu "INCHINAREA" mea, in Cantarea de: ALILUIA!

Icosul 2

Eu in "Vesnicie voi fi un pacatos", dar si Tu cu IERTAREA Ta pe Vesnicie ma vei IMBRACA, si doar INCHINAREA mea va fi OCHIUL meu, prin care am sa Te VAD si am sa Te IUBESC.

Doamne, iarta-ma, ca "prapastia" pacatului am deschis;
Doamne, iarta-ma, ca "LUMINA" am stins;
Doamne, iarta-ma, ca am "stricat" NESTRICACIUNEA Ta;
Doamne, iarta-ma, ca ce ai Zidit Tu eu am ucis;
Doamne, iarta-ma, ca "umbra mortii" am nascut;
Doamne, iarta-ma, ca in locul IUBIRII, "foc de iad" am aprins;
Doamne, iarta-ma, peste pacatul meu, Tie tot ma INCHIN!

Condacul 3

IMPLINIREA Vietii este ca si eu sa-Ti RASPUND in ASEMANAREA CHIPULUI Tau DUMNEZEIESC, dar eu "gol de CHIP", pe toate "fara de chip le savarsesc" si in stricaciune ma afund, dar nu "deznadajduiesc", ci "STRIG de sparg Pamantul si Cerul si cele de dedesubt": IARTA-ma, ALILUIA!

Icosul 3

Sta atarnata "BALANTA Vesniciei", intr-o parte este "pacatul meu" cu vremelnicia si stricaciunea si in cealalta IERTAREA Ta si INCHINAREA mea, si in "cumpana" se dau.

Doamne, iarta-ma, ca mereu pacatuiesc;
Doamne, iarta-ma, ca mereu cad in amagirea mea;
Doamne, iarta-ma, ca totusi la Tine alerg;
Doamne, iarta-ma, ca spre Tine totusi "indraznesc";
Doamne, iarta-ma, ca doar INCHINAREA mi-a mai ramas;
Doamne, iarta-ma, ca doar "STRIGAREA" o mai pot face;
Doamne, iarta-ma, peste pacatul meu, Tie tot ma INCHIN!

Condacul 4

DOAMNE, sa nu ajung in "iadul in care nu voi putea sa ma INCHIN", in iadul in care "nu voi mai putea STRIGA IERTAREA Ta", ci in "iadul IERTARII", spre Cantarea de: ALILUIA!

Icosul 4

Negrait este CHIPUL IUBIRII DUMNEZEIESTI, care de nimic nu se poate sterge, care si mai mult, are Taina IERTARII si INCHINARII, prin care iarasi, DOAMNE, ne putem "INTALNI".

Doamne, iarta-ma, ca nu "deznadajduiesc";
Doamne, iarta-ma, ca peste pacatul meu, inca mai "indraznesc";
Doamne, iarta-ma, ca IUBIREA Ta o pun INAINTE;
Doamne, iarta-ma, ca de INCHINAREA mea ma "agat";
Doamne, iarta-ma, ca ma "rascol in propriul meu iad";
Doamne, iarta-ma, "strig de ma sparg pe mine insumi";
Doamne, iarta-ma, peste pacatul meu, Tie tot ma INCHIN!

Condacul 5

Ingerul cazut, diavolul, nu se mai poate "INCHINA" si in "propriul intuneric vesnic asa va sta", dar OMUL are tocmai "Vesnica INCHINARE, chiar in vesnica vina", in Cantarea de: ALILUIA!

Icosul 5

Cutremuratoare este "strigarea de iad a pacatului" si "mistuitoarea Strigare a INCHINARII", si amandoua "BALANTA Vesniciei" o misca.

Doamne, iarta-ma, voi striga fara incetare;
Doamne, iarta-ma, ca peste pacatul meu eu tot Tie ma INCHIN;
Doamne, iarta-ma, strig din suferinta mea;
Doamne, iarta-ma, singurul meu "CUVANT Preasfant";
Doamne, iarta-ma, singurul meu "CHIP de LUMINA";
Doamne, iarta-ma, ICOANA ultimei scapari;
Doamne, iarta-ma, peste pacatul meu, Tie tot ma INCHIN!

Condacul 6

Pacatul nu poate "ucide" Vesnicia IUBIRII DUMNEZEIESTI, ci la "hotarul IERTARII" se opreste si "goliciunea" de "FOCUL INCHINARII" se acopera, in Cantarea de: ALILUIA!

Icosul 6

"Pacatul oprit in Vesnicie" de Sfinti si de cei IERTATI are si el o Taina, ca se face "ne-pacatuire Vesnica", "hotar de netrecut, fara a doua pacatuire", INTRAREA in "Nesfarsita IUBIRE ce nu se mai uita inapoi".

Doamne, iarta-ma, ca si eu in IERTAREA Ta Nadajduiesc;
Doamne, iarta-ma, ca in IERTAREA Ta CRED;
Doamne, iarta-ma si ma ajuta "sa opresc si eu pacatul din mine";
Doamne, iarta-ma, ca spre Vesnicia IUBIRII totusi alerg;
Doamne, iarta-ma, strig din "iadul pacatului meu";
Doamne, iarta-ma, strig de nimeni nu ma poate opri;
Doamne, iarta-ma, peste pacatul meu, Tie tot ma INCHIN!

Condacul 7

DOAMNE, DOAMNE, DOAMNE, Cel INTREIT NUME al IUBIRII DUMNEZEIESTI, Cea INTREITA IERTARE: IUBIREA de PARINTE, MILOSTIVIREA de DUH SFANT si INCHINAREA de FIU, TIE Iti cantam: ALILUIA!

(Acest condac se repeta de trei ori)
Se citesc, apoi, din nou: Icosul 1 si Condacul 1.

08 Ianuarie 2013

Vizualizari: 7421

Voteaza:

Acatistul Pocaintei 5.00 / 5 din 3 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE