Cutlumus - candva lavra cea mai mare a Tarii Romanesti


        Fiind la numai cateva minute de Karyes (capitala Sfantului Munte Athos), aproape ca nu a fost drum in „Gradina Maicii Domnului“ sa nu fi poposit, macar pentru cateva clipe, la Manastirea Cutlumus. Odata am mers acolo chiar in ziua de dupa hram si am ascultat cu emotie pomenirea ctitorilor voievozi romani cu doamnele si cu copiii lor.


Dupa Marea Lavra, Vatoped, Iviron, Hilandar si Dionisiu, urmeaza in ierarhia athonita cea de a sasea manastire: Cutlumus, cu hramul Schimbarii la Fata a Domnului. Originea numelui ei se pierde in negura vremii, undeva la inceputurile manastirii, in secolele 10-11. Unii afirma ca ar fi vorba de numele fondatorului (Kotloumous), un turc care s-a increstinat, altii spun ca s-ar traduce „sfantul care a venit din Etiopia”, iar altii considera ca Kutlumus inseamna, intr-un vechi dialect arab, „Hristos Mantuitorul”, Cel Caruia ii este inchinata manastirea.


Prima atestare documentara a manastirii este din 1169 si primele ajutoare din Tarile Romane se pare ca au venit aici in vremea lui Nicolae-Alexandru Basarab (1352-1364). Adevarata ei inflorire incepe insa cu staretul Hariton, cel care a refacut-o cu ajutorul lui Vladislav I (Vlaicu Voda), domn al Tarii Romanesti intre 1364-1374. Hariton s-a implicat atat de mult in ridicarea Manastirii Cutlumus, incat in 1394 aceasta era cunoscuta drept „Manastirea lui Hariton”. Astfel, el a facut nu mai putin de sapte drumuri in Tara Romaneasca, obtinand ajutoarele promise de Vladislav, care se angajase spunand: „Voi inconjura cu ziduri si cu turn de intarire manastirea, voi inalta biserica, trapeza, chilii, voi rascumpara mosii si voi da animale, ca prin aceasta sa fie pomeniti parintii Domniei Mele si eu...”


Se cuvine sa mai poposim putin asupra relatiei speciale dintre staretul Hariton si Tara Romaneasca. E cunoscuta corespondenta sa cu voievodul roman, care cerea, in schimbul ajutoarelor pe care urma sa le trimita, ca parintilor romani ce vietuiau la Cutlumus sa li se permita sa duca o viata de sine. Se pare ca staretul Hariton a incercat sa il convinga pe domnitor asupra importantei vietii de obste, pe care o numea „rai pe pamint”, insa tot ce a obtinut a fost ca staretul Manastirii Cutlumus sa fie intotdeauna ales dintre calugarii greci (ce duceau viata de obste). Mai e de mentionat ca intre 1372-1380, Hariton va fi Mitropolit al Ungrovlahiei.


Iata si cuvantul sau catre cei ce-i vor urma: „Pe cine va alege Dumnezeu sa fie mitropolit in Tara Ungrovlahiei, sa fie ctitor al Manastirii Cutlumus si sa o ajute cu zel ca si noi, iar manastirea sa fie datoare a-l scrie la Sfanta Proscomidie ca ctitor...”.


Intre ctitorii Cutlumusului s-au adaugat apoi, rand pe rand, Mircea cel Batran, Laiota Basarab, Basarab cel Tanar, Vlad Calugarul, Vlad Inecatul, Vlad Vintila si nu in ultimul rand Radu cel Mare si Neagoe Basarab. Acesta din urma a ridicat aici Biserica Sfantului Nicolae, chilii, trapeza (sala de mese), pivnita, brutarie, bucatarie, hambar, bolnita, arhondaric (pentru primirea oaspetilor) si alte constructii, a acoperit biserica cu plumb si i-a pus geamuri, a construit port intarit cu zid si a numit Cutlumusul Lavra cea Mare a Tarii Romanesti.


Mai tarziu, Elisabeta Movila si Gavriil Movila, urmati de marele Matei Basarab care a ajutat la repararea picturii bisericii si a reconfirmat inchinarea catre Cultumus a Manastirii Clocociov din jud. Olt, cat si o serie de domnitori fanarioti, precum Alexandru Ipsilanti, Voda Caragea, Mihail Sutu si Alexandru Moruzi, si-au legat numele de Cutlumus. Ultima mare danie romaneasca catre aceasta manastire, si se pare chiar catre Athos, ii apartine mosieresei Marghioala Procopie Canusi cu ajutorul careia Cutlumusul s-a putut reface dupa incendiul devastator din 1870.


In Manastirea Cutlumus, care numara in prezent 30 de vietuitori, se pastreaza o parte din lemnul Sfintei Cruci, piciorul Sfintei Ana (moaste intregi), mana Sf. Grigore Teologul si capul Sf. Alipie Stalpnicul, toate daruite manastirii de primul sau ctitor, imparatul bizantin Alexie Comnenul (1081-1118), cat si multe alte particele din moastele altor 70 de sfinti. Ca si in celelalte manastiri athonite, si aici se pastreaza o biblioteca impresionanta, continand, printre altele, 662 de manuscrise (din care 100 pe pergament).

 

                                                                                 Silviu-Andrei VLADAREANU
                                                                            Lumea credintei, anul II, nr. 12(17)

29 Iunie 2012

Vizualizari: 8137

Voteaza:

Cutlumus - candva lavra cea mai mare a Tarii Romanesti 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.



RETELE SOCIALE