Manastirea Ljubostinja este o veche manastire ortodoxa din Serbia. Asezata in vecinatatea localitatii Trstenik, pe valea raului Ljubostinja, in partea central-sudica a Serbiei, manastirea inchinata Maicii Domnului a fost ctitorita de catre printul Lazar Hrebeljanovic, in anul 1388, cu putin mai inainte de Batalia din Kosovo.
Potrivit legendei locului, Manastirea Ljubostinja a fost construita pe locul in care s-au intalnit, pentru prima data, printesa Milica si printul Lazar, intalnire ce s-a petrecut in ziua de praznuire a Sfantului Arhidiacon Stefan. Pe locul actualei manastiri a existat mai intai o micuta capela, inchinata Sfantului Stefan.
Lucrarile de zidire la minunata manastire, pastrata pana astazi, au inceput la indemnul celor doi stapanitori credinciosi, anume printul Lazar si printesa Milica, in anul 1388. Arhitectul acestei manastiri, numit Rade Borovic, cunoscut mai ales sub pseudonimul Rade Neimar, si-a inscris numele in pragul de piatra al unei usi interioare.
In anul 1389, dupa sfarsitul luptelor din Kosovo, cand printul Lazar a fost omorat, printesa Milica a intrat in monahism, vietuind smerit in manastirea domneasca, alaturi de alte vaduve ale soldatilor sarbi cazuti eroic, pe campul de lupta. Printesa a dat tronul fiului ei celui mare, Stefan, si s-a calugarit, primind numele de Evghenia. Astazi, printesa Milica, adica Maica Evghenia este cinstita ca sfanta.
Biserica manastirii este inchinata Adormirii Maicii Domnului. Din punct de vedere arhitectural, biserica de la Ljubostinja apartine renumitei Scoli Morave. Biserica este zidita in forma de cruce, avand abside laterale adanci, peste naos fiind asezat un dom central, sprijinit pe patru stalpi de piatra.
In capatul vestic, biserica se termina cu un pronaos dreptunghiular, incununat cu o cupola fara ferestre. Fatada bisericii, cat si lateralele acesteia, sunt impodobite cu o multime de sculpturi in piatra, colorate in rosu si in alb.
Un brau orizontal, sculptat in piatra precum o impletitura, imparte peretii bisericii in doua registre. Registrul inferior pastreaza o serie de ferestre impodobite cu brauri si tocuri de piatra, minunat ornate, iar registrul superior pastreaza mai multe ferestre rotunde, de asemenea bogat ornate prin sculpturi.
In interior, pe unul dintre pragurile de piatra ale usii ce desparte naosul de pronaos, se pastreaza o inscriptie ce aminteste numele zidarului: "Prim-mester Borovic Rade".
Biserica de la Ljubostinja a fost zugravita in fresca dupa incetarea luptelor din Kosovo, in anul 1392, cat si peste inca alti zece ani, in anul 1403. In anul 1403, la dorinta printesei Milica, zugravul Macarie de la Manastirea Zrze a venit la Ljubostinja, unde a asternut o serie de minunate fresce.
Macarie a zugravit o serie de fresce, in special pe cele din domul central, scriindu-si numele in ocnita de deasupra usii interioare, dintre naos si pronaos. Restul frescelor au fost lucrate mai tarziu, la o distanta de peste zece ani, probabil prin anul 1415.
Frescele originale s-au pastrat numai pe alocuri, doar cateva scene putand fi vazute astazi. Frescele ramase sunt foarte reusite, ca in mai toate manastirile sarbesti vechi. Sunt minunate scenele in care sunt infatisati Profetii Vechiului Testament, toti vorbind despre venirea lui Hristos.
Familia printului Lazar este zugravita pe zidul vestic al pronaosului: Lazar si Milica, de o parte, iar de alta, despotul Stefan, impreuna cu fratele sau, Vuk. Cu totii sunt infatisati stand in picioare, investmantati in hainele imparatesti si incununati cu insemnele puterii.
In naos, din intreaga serie de Praznice Imparatesti, s-a pastrat numai scena cu Buna Vestire. Cele mai bine-pastrate scene sunt cele care-L infatiseaza pe Mantuitorul Iisus Hristos, dintre care se remarca "Vindecarea Slabanogului de la Scaldatoarea Vitezda".
Printesa drept-credincioasa Milica a fost inmormantata in interiorul bisericii, alaturi de fiul ei, Ugljesa, si de maica Jefimija. Maica Jefimija este cunoscuta ca prima poeta de nationalitate sarba, ea scriind un "Evloghiu" inchinat printului Lazar.
Lucrarea maicii Jefimija, conceputa ca o rugaciune, are si o deosebita valoare istorica, aceasta infatisand multe dintre evenimentele istorice ale vremii, in special de dupa Batalia din Kosovo. Textul este incrustat intr-o placa de aur, placa asezata odinioara pe lespedea mormantului printului Lazar. Astazi, aceasta placa de aur este pastrata in Muzeul Bisericii Ortodoxe Sarbe, din Belgrad.
Iconostasul bisericii a fost pictat de zugravul Nikora Markovic, in anul 1822. Vechea cladire de chilii a manastirii, pastrata in partea vestica a bisericii, este un monument de o importanta deosebita, el datand inca din vremea printului Milos Obrenovic.
In vremea dominatiei otomane, biserica a pierdut o mare parte din podoabele ei initiale. Manastirea Ljubostinja a fost privita ca centru al regiunii Levac. In cadrul revoltei sarbilor din Kocine, manastirea a fost folosita pe post de sediu. Pentru aceasta, dupa infrangerea revoltei, turcii otomani au incendiat biserica, distrugand si cladirile monahale.
Dupa incendiu, in spatele unor icoane, otomanii au aflat o comoara ascunsa de printesa Milica. Furand-o in intregime, otomanii au risipit-o, din aceasta mai pastrandu-se astazi numai Coroana Printului Lazar, pastrata intr-un muzeu din Istanbul.
Manastirea va fi restaurata de mai multe ori, de-a lungul vremii: in secolul al XVII-lea, manastirii i se repara arhitectura, iar in secolul al XVIII-lea, acesteia i se curata fresca ramasa. In anul 1851, constructiei originale i s-au mai adaugat anumite parti necesare.
In anul 1979, Manastirea Ljubostinja a fost declarata Monument Cultural de Importanta Exceptionala, fiind astazi protejata de Republica Sarba. Astazi, obstea de maici de la Manastirea Ljubostinja numara pana la 50 de nevoitoare.
Teodor Danalache
-
Manastirea Sfantul Stefan - Meteora
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Sfantul Stefan cel Mare - Slanic
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Sfantul Stefan, primul diacon si martir al Bisericii
Publicat in : Religie -
Sfantul Stefan cel Mare in literatura poporului
Publicat in : Vietile sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.