Manastirea Cotroceni este una dintre vechile si minunatele manastiri brancovenesti din Bucuresti, pe locul acesteia fiintand astazi Palatul Cotroceni. Palatul Cotroceni este sediul Presedintiei Romaniei. Complexul se afla in municipiul Bucuresti, vis-avis de Gradina Botanica, pe bulevardul Geniului, nr. 1, in interiorul sau fiind amenajat Muzeul National Cotroceni si o noua biserica.

Manastirea Cotroceni - scurt istoric

Mai inainte de zidirea manastirii cantacuzine, pe dealul Cotroceni se afla un vechi schit calugaresc, numit Schitul Cotrocenii cei de Sus. Cotrocenii de Jos era denumirea satului de caramidari, aflat la baza dealului. Numele locului este unul de factura veche. "Cotrocean" inseamna "ascuns", "tainuit", caci "a se cotroci" inseamna "a se ascunde", "a se refugia".

Satul si mosia sunt atestate documentar pentru prima oara intr-un hrisov domnesc din 27 noiembrie 1614, dat de Mihai Viteazu, sub forma "Cotroceni". Locul a existat insa cu multa vreme mai inainte de anul 1600, primii proprietari (Stoica, Preda si Istfan) amintind de acest loc mai inainte de a deveni el proprietatea domneasca a lui Mihai Viteazul.

Cotrocenii devin proprietatea lui Serban Cantacuzino in anul 1660, drept rasplata pentru serviciile deosebite aduse domnitorului Gheorghe Ghica. Din pricina mai multor intrigi politice, Serban Cantacuzino a intrat in posesia mosiei de la Cotroceni, abia dupa 11 ani si cinci luni, adica in data de 18 noiembrie 1671. Acestui deal, domnitorul ii va mai adauga inca alte doua loturi de pamant, in anul 1671, si anume: varful dealului, pe care se va ridica mai apoi manastirea, si locul de la baza dealului, unde va fi amenajat parcul domnesc.

Prigoana lui Duca Voda impotriva lui Serban Cantacuzino il face pe cel din urma sa se ascunda in dealul Cotroceni, spre a scapa de mania celui dintai, care vroia sa scape de concurentul sau la mostenirea tronului. Astfel, in data de 7 octombrie 1678, Serban Cantacuzino se ascunde la mosia sa de la Cotroceni.

Stand ascuns vreme de trei zile, Serban se roaga Sfintilor Serghie si Vah sa intervina, pe langa Nascatoarea de Dumnezeu, sa-l scape de vrajmasii lui si, de va scapa sanatos, drept multumire, le va ridica acolo o biserica mareata. Lucrul se petrece, iar biserica incepe a fi zidita in ziua de 26 mai 1679, ea fiind terminata in luna octombrie 1682.

La manastirea Cotroceni a fost instalata si o tipografia, din aceasta iesind mari lucrari ale vremii, printre care: "Evanghelia" din 1682, "Apostolul" din 1683 si "Biblia de la Bucuresti", din anul 1688, care ii si poarta numele. Serban Cantacuzino moare la 28 octombrie 1688, la numai 54 de ani, raspus de o boala grea, el fiind inmormantat in pronaosul bisericii de la Cotroceni, precum i-a fost dorinta.

Ctitorul cantacuzin, prin daniile sale, a facut din Manastirea Cotroceni una dintre cele mai instarite manastiri din Tara Romaneasca. In anul 1716, manastirea din dealul Cotrocenilor avea 20 de mari mosii, zece sate de tigani, 18 pravalii in Bucuresti, hanul Serban Voda, venituri de la 20 de manastiri si schituri din tara, locuri inchinate.

De la Manastirea Cotroceni, veniturile adunate de la manastirile si schiturile din tara luau drumul Sfantului Munte Athos. Veniturile ce veneau de la Manastirea Cotroceni erau gestionate de Biserica Protaton, din Careia.

Dupa moartea sa, ctitorul cantacuzin a lasat urmatoarele cerinte: "Egumenul care se va trimite din Sfantul Munte, la Cotroceni, sa fie un bun administrator. Se va trimite la Athos numai surplusul din veniturile manastirii. Partea cea mai importanta va ramane aici pentru intretinerea manastirii. Nimic din acareturi si podoabe ale manastirii nu putea sa fie dus la Athos. La fiecare trei ani, egumenul sa dea socoteala de veniturile ce le va incasa manastirea. Sa se urmeze tipicul athonit in cele liturgice. Sa se praznuiasca in mod deosebit ziua Sfintilor Serghie si Vach (7 octombrie) Sa fie pomenit el si tot neamul sau de catre calugari si sa fie inmormantat aici."

In anul 1802, un cutremur puternic va avaria grav corpul de chilii si biserica. Cheltuielile de reparatii vor ingruna mult starea manastirii, imprumuturile nemaiputand fi date inapoi. In anul 1816, Adunarea Obsteasca hotaraste: fie Biserica Protaton va plati datoriile Manastirii Cotroceni, facute din proasta chivernisire a egumenilor greci, fie manastirea va vinde pravaliile avute in Bucuresti, spre a achita datoriile. Ba inca si mai mult, manastirii i se da un egumen roman, intrerupandu-se traditia de a pune egumeni greci.

Viata manastirii aproape s-a incheiat in timpul secularizarii averilor manastiresti, in anul 1863, cand la Manastira Cotroceni au mai ramas probabil numai zece calugari. Manastirea a fost transformata intr-o biserica de curte si aici s-a stabilit o resedinta de vara domneasca.

Pentru a proteja manastirea de abuzuri financiare, domnii au inceput a-si aseza resedinta in incinta. In anul 1863, Alexandru Ioan Cuza si-a stabilit aici resedinta, in jurul manastirii luand fiinta o tabara de instructie care a devenit un loc important pentru istoria militara a vremii. Acum incepe si intrarea in ea a duhului lumesc, neconform celui monahal si isihast. Principele Carol I al Romaniei primeste, drept resedinta de vara, vechile case domnesti de la Cotroceni. El hotaraste sa ridice un ansamblu mai mare, care avea sa serveasca drept resedinta mostenitorilor tronului.

 

Planurile noului ansamblu domnesc au fost facute de arhitectul Paul Gottereau, intr-un stil apusean (venetian). In luna mai a anului 1883, se ia hotararea de a darama vechile case domnesti de la Cotroceni si de a ridica Palatul Cotroceni. Suma investita era de un milion si sapte sute de mii de lei, iar lucrarile aveau sa inceapa in anul 1888. Cladirea a fost proiectata de arhitectul francez Paul-Gottereau, proiectul incluzand in noul spatiu si parti medievale din vechea resedinta domneasca.

 

Dealul si complexul din Cotroceni servisera ca resedinta principilor romani, incepand cu Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu si sfarsind cu Carol I. Amenajat intre anii 1893-1895, ca resedinta regala, Palatul Cotroceni a fost destinat sa adaposteasca familia principilor mostenitori: Ferdinand de Hohenzollern si Maria de Saxa. Principesa Maria si principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni in luna martie a a anului 1896.

In anul 1977, intreg ansamblul de la Cotroceni va fi restaurat, o noua aripa fiind construita, inspre nord. Arhitectul Grigore Cerchez a rezidit aripa nordica a Palatului, intr-un stil national romantic, adaugand o sala mare, cu terasa, si doua foisoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foisor de la Manastirea Hurez. Aceasta aripa nordica adaposteste astazi Presedentia Romaniei.

 

Intre anii 1949-1976, dupa venirea comunistilor, Palatul Cotroceni a fost propus pentru Academia de Arte Frumoase, dar optiunea finala a fost sa fie "Palatul Pionierilor". Dupa cutremurul din anul 1977, reparatiile au durat mai bine de zece ani, acestea fiind supravegheate de catre arhitectul Nicolae Vladescu.

O rana, inca dureroasa, este daramarea bisericii centrale a manastirii, hotarata in anul 1984. Biserica cea veche a manastirii, zidita de catre Serban Cantacuzino, a fost daramata la ordinul lui Nicolae Ceausescu. In anul 1984, biserica a fost demolata intr-o singura noapte. Dupa Revolutia din 1989, Palatul Cotroceni a devenit resedinta oficiala a presedintelui tarii.

Muzeul National Cotroceni a fost terminat de amenajat si deschis publicului in ziua de 27 septembrie 1991. Cladirea muzeului a fost construita pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, in incinta Manastirii Cotroceni. Muzeul National Cotroceni este o institutie specializata pentru prezentarea istoriei medievale si moderne a palatului, cat si a evolutiei si transformarilor lui de-a lungul timpului.

Manastirea Cotroceni - arhitectura

Intre anii 1678-1688, atata timp cat a durat domnia lui, Serban Cantacuzino a locuit in casele domnesti din Manastirea Cotroceni. Serban Cantacuzino este primul domnitor care a investit locul cu insemnele puterii, ridicand aici cea mai importanta ctitorie a lui, anume Manastirea Cotroceni.

Ansamblul arhitectural actual seamana cu cel initial, insa transformarile ulterioare isi spun si ele cuvantul. Astfel, o serie de modificari si adaugiri au avut loc dupa incendiile din 1718 si 1787, cat si dupa cutremurele din anii 1940 si 1977. Referatul de reparatii din anul 1940 a fost facut de arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet.

Casele domnesti erau zidite pe latura nordica a curtii manastirii, avand patru camere la parter, iar prin intermediul a doua scari se facea legatura cu etajul, care avea zece camere ce duceau spre doua Sali mai mari. La subsolul caselor domnesti se afla pivnita, de mari dimensiuni, care servea la depozitarea unor mari cantitati de alimente si vinuri, iar cazional, drept temnita.

Ansamblul monahal era de forma patrata, in centrul acestuia aflandu-se zidita biserica cea veche. Biserica manastirii Cotroceni a fost, pana la daramare, un monument de referinta pentru arhitectura si arta romaneasca a secolelor XVII-XVIII.

Latura sudica a ansamblului monahal cuprindea staretia si chiliile calugarior greci care administrau manastirea, iar latura sudica pastra turnul clopotnita, alaturi de un al doilea rand de chilii.

 

Biserica manastirii avea o lungime de 31,5 metri si o inaltime de 13,5 metri. Pridvorul bisericii era sprijinit pe o serie de zece coloane octogonale din piatra, unite in partea de sus prin arce semicirculare. Biserica era inconjurata de un brau median de piatra, frumos sculptat.

Interiorul bisericii avea si el o serie de 12 colane de piata, frumos sculptate, asezate pe toate cele patru laturi ale pronaosului. Pe acestea era sprijinita o cupola. Iconostasul bisericii, sculptat in lemn, avea o bogata ornamentatie florala, in intregime aurita, care incadra icoanele imparatesti si pe cele mai mici. Frescele bisericii au fost lucrate de renumitul zugrav, Parvu Mutu.

 

Biserica a fost gandita ca o necropola domneasca. In pronaosul manastirii din Cotroceni se afla mai multe morminte: mormantul lui Serban Cantacuzino, mormantul fratilor sai, Matei (21 decembrie 1685) si Iordache (8 iunie 1692), mormantul lui Radu, fiul lui Constantin Cantacuzino Stolnicul (25 februarie 1715), mormantul lui Constantin (1729), mormantul Smarandei, una din ficele lui Serban Cantacuzino (13 mai 1688), mormantul Smarandei, fiica lui Radu Cantacuzino (1729) si mormantul Ruxandrei, sotia lui Gheorghe, fiul ctitorului.

 

Biserica actuala are hramul Sfintii Serghie si Vah, praznuiti la 7 octombrie. Portile bisericii sunt foarte importante, ele sunt un simbol al artei din timpul Cantacuzinilor, avand stema cu vulturul bicefal, iar catapeteasma este din lemn sculptat aurit. Acestea se afla la Muzeul National de Arta. O parte din lapidariu se afla la Muzeul National Cotroceni.

Coloanele din interior sunt coloanele originale, care au fost taiate, s-au conservat si au fost reasamblate si pentru a pastra intr-un fel aceasta rana pe chipul bisericii. O parte din decoratia din piatra exista la Cotroceni. Ce s-a facut acum contine parti din aceasta decoratie care au fost incrustate intr-o zidarie noua. Pridvorul este doar sugerat pe coloane originale, dar inainte acesta era acoperit.

 

Iconostasul si celelalte obiecte provenind de la biserica fostei manastiri Cotroceni au intrat in custodia Muzeului National de Arta al Romaniei dupa cutremurul din anul 1977. In conformitate cu Hotararea de Guvern 194, publicata in Monitorul Oficial nr. 150 / 10 martie 2009, acestea ar trebui sa paraseasca MNAR. Atat iconostasul cat si alte piese vizate de aceasta hotarare de guvern sunt in prezent expuse in cadrul Galeriei de Arta Veche Romaneasca, in sala dedicata Artei in Tara Romaneasca in secolul al XVII-lea (sala V).

Iconostasul bisericii fostei manastiri Cotroceni (1682), este singurul pastrat din perioada cantacuzina in colectii publice muzeale. Iconostasul este deosebit de fragil, datorita vechimii suportului din lemn policromat si aurit, cat si datorita demontarilor si remontarilor suferite de-a lungul timpului (cum ar fi dupa cutremurul din 1977 si dupa evenimentele din decembrie 1989, cand iconostasul a fost impuscat).

 

MNAR a convocat o comisie de specialisti alcatuita din 27 de membri (muzeografi, conservatori, restauratori si istorici de arta, dintre care 13 specialisti din afara muzeului) pentru a stabili in ce masura mutarea iconostasului este oportuna sau nu. Acesti specialisti sunt de parere ca demontarea, transportul si remontarea iconostasului ar duce la degradari structurale severe si la deteriorarea iremediabila a acestui ansamblu, care in momentul de fata este aclimatizat intr-un mediu stabil din punct de vedere al microclimatului.

Manastirea Cotroceni - situatia actuala

Fundatia Cantacuzino si-a manifestat intentia de refacere a bisericii manastirii in timpul presedintelui Emil Constantinescu. Familia Cantacuzino doreste refacerea integrala a Bisericii Cotroceni. Este si dorinta Patriarhiei ca biserica sa aiba Altar si sa fie sfintita. Presedintele Basescu a raspuns intentiei familiei Cantacuzino, sustinand refacerea integrala a bisericii si sfintirea ei.

Lucrarile au fost incepute in timpul presedintelui Iliescu si au fost incheiat in anul 2004, o data cu aducerea ramasitelor familiei fondatoare si instalarea lor in pronaos. Arhitectul Nicolae Vladescu e cel care a facut planurile pentru refacerea partiala, sub forma de memorial, a Bisericii Cotroceni.

Biserica fostei manastiri Cotroceni, demolata de Nicolae Ceausescu, in anul 1984, si refacuta la initiativa urmasilor cantacuzini in anul 2004, a fost resfintita de Patriarhul Daniel in ziua de 11 octombrie. Ctitoria lui Serban Cantacuzino din anul 1679 a fost ridicata pe acelasi loc si a primit acum si altar, cateva din frescele originale si obiectele necesare cultului, plus un preot slujitor, in persoana arhimandritului Irineu Dogaru.

In anul 1984 au fost salvate cateva fresce, coloane de piatra, pisania, placile mormintelor ctitorilor, inclusiv osemintele acestora, si duse la Biserica din Fundenii Doamnei, tot o biserica ridicata de familia Cantacuzino.

La biserica noua au fost aduse fragmente din moastele Sfintilor Serghie si Vah, praznuiti la 7 octombrie, care sunt ocrotitorii initiali ai locasului de cult. IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a daruit bisericii de la Palatul Cotroceni o particica din moastele Sfintilor Mari Mucenici Serghie si Vah, moaste care se afla depuse spre cinstire si inchinare la Catedrala Mitropolitana Sfantul Dumitru, din Craiova. Biserica are ca al doilea hram Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Incepand de luni, 12 octombrie 2009, biserica va fi deschisa pentru toti credinciosii, care vor avea astfel prilejul sa se inchine si la Moastele Sfintilor Serghie si Vah, ocrotitori, alaturi de Maica Domnului, ai acestui sfant lacas.

Teodor Danalache