Manastirea Galata


Manastirea Galata

Manastirea Galata, cu hramul Inaltarea Domnului si Sfantul Apostol Iacob, este o manastire ortodoxa cu obste de maici. Biserica Manastirii Galata a servit ca model pentru Biserica Aroneanu (1594), Manastirea Dragomirna (1608-1609) si Manastirea Trei Ierarhi 1639).

Manastirea este situata in sud-vestul orasului Iasi, strada Manastirii nr. 4, pe dealul Galata aflat la altitudinea de 100 de metri. Dealul are forma unui platou care se ridica in panta lina spre sud-vest, atingand, in zona numita Miroslava, 186 de metri. Partea dinspre nord este abrupta si domina sesul larg al Bahlui-ului.

Manastirea Galata

Spre est este despartit de dealul Cetatuia prin paraul Nicolina, care-si varsa apele in Bahlui chiar in dreptul manastirii. Din dealul manastirii este o larga perspectiva cu posibilitati de observatie asupra drumului vechi din lungul vaii Bahlui-ului, precum si al orasului Iasi. Acesta este faptul care l-a determinat pe ctitor sa aleaga locul pentru o manastire fortificata.

In ceea ce priveste numele - "Galata" -, unii istorici cred ca acesta vine de la numele cartierului Galata din Constantinopol. Numele provine de la un un cuvant de origine turceasca care tradus in romana inseamna "poarta".

Manastirea Galatac

Ctitorul ei, Domnul Petru Schiopul, ii da numele dupa cartierul sinonim din Constantinopol unde rezidau domnii moldoveni atunci cand mergeau la Poarta sa primeasca firmanul de domnie.

Bisericii Galata ii sunt caracteristice elemente arhitectonice care nu se mai intalnesc in Moldova pana atunci: inlocuirea peretelui dintre gropnita si naos cu trei arcade sustinute de coloane, aparitia turlei secundare peste pronaos, braul median care imparte fatada in doua parti egale, iluminarea absidelor cu trei ferestre s.a.

Manastirea Galata - scurt istoric

In prima sa domnie, intre anii 1574-1579, domnul Moldovei Petru Schiopul, construieste o biserica la poalele dealului Galata, cunoscuta ca "Galata din vale", "Galata de jos", sau "Galata de sub deal". Aceasta biserica a cazut la terminarea zugravirii ei din cauza unei alunecari de teren. Precum spune cronicarul Nicolae Costin, "fara zabava s-au risipit".

Manastirea Galata

De la biserica "din vale" a ramas clopotul care poarta inscriptia 7087 (1579) luna lui martie 25. Acesta are o forma frumoasa si este decorat in trei registre, al treilea avand un desen cu capete de bour. Clopotul se pastreaza si azi in curtea actualei manastiri "Galata din deal".

Suparat de daramarea acesteia, Voda a solicitat mesteri din Muntenia, care impreuna cu cei moldoveni au gandit si, in 1582, au inceput lucrarile inaltand biserica de pe deal. Esecul ctitoriei din vale i-a determinat pe mesteri sa consolideze temeinic zidirea prin construirea unui zid masiv, puternic infipt in pamant in fata altarului si inca doua consolidari in dreptul absidelor naosului.

Manastirea Galata

Aceste intarituri, cat si faptul ca biserica a fost construita din caramida si piatra cioplita, si sprijinita pe contraforturi, au facut ca zidirea sa razbeasca prin veacuri zguduita de cutremure si arsa de incendii.

"

Galata din deal" a fost construita tot de Petru Schiopul, in a doua sa domnie, in anul 1582, dupa lupta de la Bogdanesti. Biserica s-a terminat si s-a sfintit in anul 1584. Ctitoria a fost construita ca o cetate, fiind inconjurata de un zid puternic din piatra, care impreuna cu turnul clopotinta, prin pozitia sa strategica a asigurat un loc de refugiu pentru domn si familia sa. Pentru aceasta a construit si Casa Domneasca.

 

 Manastirea Galata          Manastirea Galata

Odata cu biserica a fost construit si corpul de chilii pentru adapostirea calugarilor, staretia ca locuinta pentru staret, trapeza, bucataria si arhondaricul pentru cazarea oaspetilor. Inca de la inceput Petru Schiopul a daruit manastirii valoroase odoare, obiecte de cult, vestminte si a inzestrat-o cu sate si domenii.

Primul egumen al manastirii a fost Anastasie, care apare in hrisovul din 28 ianuarie 1588, prin care domnul Moldovei da slobozenie Manastirii Galata ca satul Vorovesti sa plateasca 50 de aspri manastirii, scutind-o in schimb sa mai lucreze pentru domnie. Se pare ca Anastasie a participat la cununia, savarsita in taina, a lui Petru Schiopul cu Irina Botezat, mama fiului sau Stefan, la 17 ianuarie 1591.

Manastirea Galata

Mai apare in documentele vremii egumenul Paisie, care dupa moartea lui Teofan, patriarhul Ierusalimului, a fost ales ca patriarh in locul acestuia. Ceremonia sfintirii lui s-a facut la 23 martie 1645 la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi.

Un alt egumen care s-a remarcat a fost Nectarie, care pe la 1735 s-a straduit sa stranga bani din mila, pentru refacerea zidurilor inconjuratoare. Printre calugarii renumiti ai Galatei a fost si Gherasim, croitor de vesminte preotesti, odajdii si pictor de icoane.

Locuinta domneasca unde domnul isi petrecea timpul liber sau in care se adapostea familia domneasca in timpul epidemiilor, al razboaielor si rascoalelor, a fost marita probabil in anii 1728 si 1733 de catre Grigore al II-lea Matei Ghica.

Manastirea Galata

Dupa anul 1735 au fost refacute si zidurile din incinta, astazi fiind fara turnurile de aparare. Incendiul din 19 octombrie 1762 a distrus iconostasul, mobilierul si obiectele de cult. Acestea au fost refacute, iar domnitorul Grigore Caliman a dotat biserica cu carti, vesminte si obiecte de cult care au disparut cu timpul.

La 23 iulie 1765, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a poruncit egumenului Galatei sa darame din temelie vechile case domnesti aflate in stadiu avansat de degradare. In anul 1799 domnitorul Constantin Ipsilanti a construit la Galata curti cu doua randuri de case si palatul care servea ca loc de petrecere a verii pentru domnitor si boierii sai. Si ca sa scurteze drumul spre palat a construit un pod de lemn peste Bahlui.

Manastirea Galata

Incendiul din anul 1814 a distrus iarasi casele domnesti, pana in anul 1874 ramanand numai bucati de zidarie. Palatul a fost refacut de Ruxandra, sora lui Mihail Sturdza, adaugand si mai multe case mici, dar frumoase, in care a locuit pana la sfarsitul vietii. In timpul revolutiei de la 1821, generalul Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eteriei, a avut o vreme cartierul general in Manastirea Galata.

O data cu decaderea manastirii, palatul si cladirile ei au fost folosite ca inchisoare militara pana in anul 1923. Decaderea, atat materiala cat si a vietii calugaresti, a inceput dupa anul 1618, cand Radu Mihnea a inchinat-o Sfantului Mormant de la Ierusalim, egumenii si calugarii fiind dupa aceasta data grecii, care la plecare au luat cu ei manuscrise si odoare aducand-o in stare de saracie.

Manastirea Galata

Pentru slujirea in manastire si tinerea legaturii cu populatia satelor, calugarul Macarie, cu prilejul unui sfat tinut in manastire, a propus episcopului ca singurul moldovean din manastire, dascalul Dimitrache, sa fie hirotonit preot, cunoscand perfect slujbele bisericesti. El a slujit impreuna cu fiul sau, pana in 1800, cand a decedat la varsta 80 de ani.

Toti preotii au apartinut aceleasi familii (din tata in fiu), pana in anul 1864, cand Popa Gheorghe, neavand un fiu, l-a lasat urmas pe ginerele lui, Popa Costache, care moare in 1893, la varsta 63 de ani. A urmat parintele Constantin Gauca, acesta remarcandu-se prin deosebita eruditie si grija pentru buna pastrare a manastirii si patrimoniului ei.

Manastirea Galata

Intre anii 1914 si 1957 parintele Fabian Botnarescu, fratele poetului Samson Botnarescu, este strajerul bisericii Manastirii Galata; sunt timpurile grele ale primului razboi mondial, ale cutremurului din 1940 si ale celui de al II-lea Razboi Mondial cand biserica sufera mult, fiind in zona operatiilor militare.

Pana in anul 1944 au avut loc prefaceri cu multe degradari ale fondului construit. Dupa anul 1944, cladirile ce-au mai ramas in incinta manastirii au fost destinate ca locuinte. Intre anii 1961 si 1971 s-au intreprins mari lucrari de renovare a constructiei si restaurarea picturii. Marele cutremur de la 4 martie 1977 a pricinuit alte stricaciuni manastirii, fiind necesare noi lucrari de reparatie.

Manastirea Galata

La inceput, manastirea a fost resedinta domneasca. In anul 1865, in incinta manastirii a functionat o scoala de sericicultura, condusa de M. Viltimescu, in 1863 a devenit inchisoare militara iar dupa anul 1990 a devenit manastire de calugarite. In perioada comunista a fost o simpla biserica de mir.

Dupa anul 1990, cu binecuvantarea I.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Galata a devenit manastire de calugarite. Maicile si surorile de aici se ocupa cu confectionarea vesmintelor liturgice si cu arta broderiei. Atelierul de croitorie bisericeasca de la Galata este apreciat nu numai in Iasi, ci in toata Moldova.

Manastirea Galata - arhitectura ansamblului monahal

Manastirea Galata este o constructie din piatra si caramida asezate alternativ. Zidurile ei se inalta pe un solid fundament de piatra. Soclul este inalt, in mod deosebit in zona altarului si naosului, datorita diferentei de nivel a terenului in panta.

 Manastirea Galata          Manastirea Galata

Planul bisericii este trilobat, avand interiorul impartit in altar, naos, gropnita si pridvor. Altarul are absida boltita semisferic. Deasupra mesei altarului se gaseste un baldachin de lemn sprijinit pe mici coloane impodobite cu ornamente asemanatoare florilor de crin. Tronul Domnesc era aurit si avea deasupra o cupola cu cruce si vulturul bicefal. Ctapeteasma, din zid, este pictata de Vasile Dubrovschi.

Manastirea Galata

Naosul, cu absidele rotunjite si discret conturate, are deasupra o turla zvelta inaltata pe doua baze: una patrata, alta stelata si cu corpul poligonal. In ocnitele de pe cele douasprezece laturi ale bazei stelate, sunt montate discuri ceramice smaltuite de culoare verde. Naosul este luminat de doua grupuri a cate trei ferestre.

Manastirea Galata

La Biserica Galata, pentru prima data, zidul despartitor dintre naos si gropnita a fost inlocuit cu arcade sprijinite pe coloane. Biserica Manastirii Galata preia sistemul moldovenesc al arcelor diagonale, bazele stelare si, mai cu seama, cresterea gradata si avantata a siluetelor.

Zidul dintre naos si gropnita a fost inlocuit prin trei arcade sprijinite pe doua coloane - astfel s-a marit spatiul interior. Cu prilejul sapaturilor arheologice din anul 1963, in gropnita au fost descoperite trei morminte: al Mariei Amirali, prima sotie a lui Petru Schiopul, al fiicei sale, Despina, si al fiului sau, Vlad.

Manastirea Galata

Lespedea funerara de pe mormantul Despinei are urmatoarea inscriptie in limba slavona: "Aceasta groapa a facut-o si infrumusetat-o Io Petru Voievod fiicei sale Despina care s-a stramutat de vesnicile lacasuri in luna mai 15 zile si s-a nascut in anul 7096 (1588)".

In mormant, printre obiectele de podoaba, au fost gasite doua bratari, doi cercei, sase nasturi si un inel-sigelar care are gravat, in limba slavona, textul: "Maria Doamna lui Io Petru Voievod".

Manastirea Galata

Pronaosul este separat de gropnita printr-un zid strapuns de o usa. Deasupra lui se afla a doua turla a bisericii, avand aceeasi forma cu cea din naos, dar ceva mai ingusta. Pridvorul a avut doua intrari, prin nord si prin sud, dar in prezent usa din nord este zidita cu caramida.

Intrarea din pridvor in pronaos se face printr-un portal inalt in arc frant si are chenar de piatra cioplita cu patru profile gotice. Latura de vest a pridvorului a avut initial trei deschideri terminate in arc frant, reduse in timp la proportiile unor ferestre obisnuite prin construirea de parapeti.

Manastirea Galata

Biserica este luminata de 22 de ferestre mici cu chenare dreptunghiulare. Peretii exteriori sunt netencuiti, cu piatra cioplita alternata de cate trei randuri de caramizi, procedeu de traditie bizantina.

Fatada este impartita in doua registre de braul torsada median, format din elemente decorative inelare dispuse intre doua randuri de caramizi profilate in dinti de ferestrau. Registrul din partea superioara (deasupra braului) este impartit inegal, formand sub streasina un rand de ocnite mai mici. in registrul inferior este un singur rand de firide, de la soclu pana la brau. Se observa asimetria firidelor din cele doua registre.

Manastirea Galata

In dreptul altarului si zidurilor transversale sunt amplasate noua contraforturi din piatra, alcatuite in trepte ce se inalta pana la jumatatea zidului. Fatada lor este din piatra alternata cu siruri de caramizi.

Acoperisul, initial cu panta redusa generalizata, a fost inlocuit la restaurarea constructiei cu un acoperis avand panta mai inalta si o structura distincta in zona pridvorului si absidelor laterale; s-a reconstruit totodata cornisa din caramizi zimtate.

Manastirea Galata

Turnul clopotnita a fost construit de domnitorul Petru Schiopul in perioada anilor 1582-1591, cand au fost construite si chiliile, trapeza, casa egumenului. Zidul de incinta, a fost refacut de la brau in sus in timpul domniei lui Mihail Sturdza (1834-1849 si 1849-1853), cand s-a executat decorul cu chenar si stema tarii amplasata deaupra intrarii.

Cu prilejul lucrarilor de restaurare din anii 1961-1971 s-a facut consolidarea turnului, s-a refacut acoperisul si s-a curatat paramentul. Dupa cutremurul din data de 4 martie 1977 manastirii i s-au facut noi lucrari de consolidare.

Manastirea Galata - pictura bisericii

La origine, biserica Manastirii Galata a avut fresce exterioare care au fost ruinate de timp. Fragmentele de fresca descoperite cu prilejul restaurarii bisericii au dovedit ca la repictarea locasului, in secolul al XIX-lea, zugravii au incercat sa imite pictura initiala, fara insa a reusi sa o si egaleze calitativ.

Manastirea Galata          Manastirea Galata

Manastirea nu a fost niciodata imbracata total cu pictura pe interior. Asa cum arata Paul de Alep in insemnarile sale, Petru Schiopul, pana sa se exileze in Tirol la anul 1591, a reusit sa realizeze pictura numai pe altar, naos si o parte din pridvor.

Pictura originala, executata in fresca, s-a degradat in timp si in special din pricina incendiului din anul 1762. Aceasta a fost refacuta de urmasi in etape succesive, partial sau in totalitate.

Manastirea Galata

In anul 1811 zugravul Vasile Dubrovschi a repictat in ulei catapeteasma, o parte din naos si pronaos, pridvorul, strana arhiereasca si cateva icoane. Dar si aceasta a fost refacuta la mijlocul secolului al XIX-lea in cadrul lucrarilor de restaurare intreprinse de domnitorul Mihail Sturdza. Pentru a sugera datina si pitorescul pe care le-a avut initial interiorul bisericii, in tipul lucrarilor de restaurare din 1967 s-au indepartat repictarile din secolul trecut.

 Manastirea Galata          Manastirea Galata

Paul de Alep admira pictura al fresco, remarcand in special portretele lui Petru Schiopul, al sotiei si cel al fiicei Domnitorului. Tabloul votiv, pictat pe peretele nordic al naosului, are o deosebita valoare artistica.

Impresioneaza gama cromatica, cu tonuri calde de ocru, rosu si gri puse in lumina prin asocieri valorice cu umbra naturala si negru. Tabloul il reprezinta pe domnitor, cu sotia sa, Maria, si fiica sa, Maria, intr-o atitudine solemna, purtand coroane princiare pe cap.

Manastirea Galata

La restaurarea din secolul trecut a fost montat peste tablou un amvon care a distrus pictura, afectand zona cu ingeri si imaginea Fecioarei Maria. In naos mai sunt pictate scenele "Sfanta Treime", un sobor de ingeri si "Liturghia cereasca", iar in pridvor, in stanga usii de la intrarea in pronaos, este Sfantul Arhanghel Mihail. Deasupra aceleasi usi este reprezentata "Fecioara cu Pruncul".

Manastirea Galata

Si in paraclisul aflat in casa domneasca mai exista o parte a picturii vechi. Astfel, la usa de la intrare, in adancimea zidului, este pictat Sfantul Iacov, ocrotitorul acestui sfant locas. Stratul de pictura original a fost scos la iveala dupa indepartarea picturii in ulei. Aceasta descoperire duce la concluzia ca paraclisul a fost pictat in fresca in aceeasi perioada in care s-a pictat biserica mare.

Manastirea Galata

Manastirea Galata - Casa Domneasca

Colectia manastirii se pastreaza in Casa Domneasca. Aceasta cuprinde obiecte vechi de cult, copii fotografice ale documentelor referitoare la trecutul ei istoric, stampe vechi, portrete ale familiei ctitorului si ale domnilor Moldovei care au avut legaturi cu manastirea, fotografii ale mitropolitilor Anastasie Crimca, Dosoftei, Veniamin Costache, Leon Gheuca, Iosif Naniescu; pecetile Mitropoliei Moldovei, Episcopiilor Romanului si Husilor din 1650, a Radautilor; harta lasului din secolul al XVIII-lea, pecetea orasului Iasi din 1652 etc.

Manastirea Galata

Manastirea Galata, imbracata in haina noua in urma lucrarilor de restaurare din 1961-1971, executate de o echipa a Directiei Monumentelor Istorice, condusa de arhitectul Nicolae Diaconu, este astazi un monument istoric de mare valoare, admirat in toata splendoarea lui de vizitatorii autohtoni si straini.



14 Iunie 2012

Vizualizari: 8576

Voteaza:

Manastirea Galata 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.