Manastirea Hlincea

Manastirea Hlincea este o manastire de calugari amplasata la iesirea din municipiul Iasi, in localitatea Hlincea, din comuna Ciurea, intr-un cadru pitoresc aflat la poalele dealului Cetatuia. Ea dateaza de la sfarsitul secolului al XVI-lea, fiiind ctitorie a domnitei Maria, fiica lui Petru Schiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 si 1582-1591) si a sotului ei, spatarul de origine greaca Zottu Tzigara.

Manastirea Hlincea este zidita in penultimul deceniu al secolului, inainte de anul 1591, la trei kilometri sud-vest de Manastirea Cetatuia, pe marginea liniei de cale ferata Iasi-Vaslui si a raului Nicolina.

Manastirea Hlincea a fost inaltata pe hotarul orasului Iasi, avand drept ctitori pe domnita Maria, fiica lui Petru Schiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 si 1582-1591) si pe sotul ei, Zottu Tzigara, fost spatar si mare vistiernic, grec de origine, din Ianina.

La anul 1574, manastirea a fost inchinata de catre ctitori ca metoc al Manastirii Dionisiu din Sfantul Munte Athos. La inceputul veacului al XVII-lea, Manastirea Hlincea a inceput sa se ruineze din cauza faptului ca Manastirea Dionisiu nu a mai trimis calugari si nu s-a ingrijit de manastire, lasand-o pustie. 

La 8 septembrie 1591, domnitorul Petru Schiopul a parasit Tara Moldovei, impreuna cu doamna Maria, fiica sa si cu sotul acesteia, Zottu Tzigara. Domnita Maria s-a intors in Moldova in august 1616, in timpul domniei varului sau, Radu Mihnea (1616-1619), si a regasit "manastirea noastra de la Hlincea pustie si toate satele rashirate si pustiite, caci de la manastire de la Dionisiiate, calugarii n-au mai venit, nici au mai purtat de metoh si de sate, ci au lasat tot de s-au pustiit".

Ea a luat masuri de restaurare a manastirii (care nu au dat roade) si a facut-o metoc al Manastirii Galata din Iasi (ctitorie a lui Petru Schiopul), care la randul ei era inchinata (din 1619) Patriarhiei de Ierusalim.

Domnitorul Moldovei, Miron Barnovchi Movila (1626-1629, 1633) a intarit la 17 ianuarie 1626 prin insemne de hotar stapanirea Manastirii Hlincea asupra terenului din jur. Lucrari importante de restaurare au avut loc in timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), care a ridicat turla bisericii aflate deasupra naosului si a construit chilii pentru calugari, trapeza, pivnite de piatra, zidul de incinta, cu turn si ceardac mare deasupra portii. El a inchinat manastirea la Arghirocastro, de la Adrianopole (manastire greceasca din Rumelia, astazi pe teritoriul Bulgariei).

Fiul domnitorului, Stefanita Lupu, la randul lui domn al Moldovei (1659-1661), s-a ingrijit pe cheltuiala sa de pictarea interioara a bisericii, prin jurul anului 1660, apeland la aceeasi mesteri zugravi care au pictat si biserica Manastirii Golia.

Lucrarile de restaurare ale manastirii le-a continuat domnitorul Vasile Lupu si apoi, fiul sau, Stefanita Gheorghe Duca, dupa ce a terminat de construit Manastirea Cetatuia, i-a dat sub ascultare, ca metoc, Manastirea Hlincea.

Domnitorul Gheorghe Duca a pus Manastirea Hlincea sub ascultarea Manastirii Cetatuia, ctitorita de el si sfintita la 29 iunie 1672, ramanand multa vreme ca metoc al acesteia din urma - pana in anul 1990.

In timpul razboiului ruso-tuco-austriac (1788-1792), precum si intre anii 1806-1812, manastirile Cetatuia si Hlincea au fost transformate in spitale militare. De asemenea, in vremea holerei celei mari din anul 1848, Manastirea Hlincea a fost folosita ca lazaret pentru bolnavi.

Dupa cutremurul din martie 1977, biserica a fost supusa unui amplu proces de consolidare si restaurare.

In anul 1991, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei a dat autonomie administrativa proprie Manastirii Hlincea, realizandu-se, prin ravna calugarilor, ample lucrari de restaurare si construire de noi chilii. Mult timp, drumul de acces la manastire era un drum de pamant, nemodernizat, dar in vara anului 2003, el a fost asfaltat pe o portiune de circa 3 kilometri.

Hramul Manastirii Hlincea este sarbatoarea Sfantul Gheorghe, praznuita in fiecare an la data de 23 aprilie.

In incinta manastirii se patrundea initial printr-o intrare boltita, aflata pe latura de vest, peste care se ridica o constructie de caramida, si pe sub turnul clopotnita, aplasat pe latura nordica. Astazi intrarea se face numai prin partea de vest, turnul clopotnita facand legatura cu un cimitir.

Biserica manastirii impresioneaza in primul rand prin proportiile ei armonioase si gratioase. Se afla in mijlocul unei curti spatioase in forma de patrulater, cu latura de circa 60 de metri, inconjurata de ziduri inalte de 4 metri.

Biserica Manastirii Hlincea este construita in plan triconc, cu turla pe naos, cu peretii sprijiniti de patru contraforturi in trepte, dispusi, doi cate doi, la o oarecare distanta de absidele laterale. Exista in aceasta privinta asemanari cu planul bisericii de la Aroneanu.

Biserica construita din piatra si caramida, are un pridvor deschis ca al bisericii lui Petru Rares. Planul bisericii este treflat cu absidele laterale mici. Peretii bisericii sunt inalti si sustinuti in exterior de patru contraforti in trepte, amplasati doi cate doi, atingand doua treimi din inaltimea zidurilor.

Pridvorul bisericii este deschis, fiind format din trei arcade largi, sustinute de coloane rotiunde in fata si de sectiune patrata la colturi. Din pridvor se trece in pronaos, care este despartit de naos prin trei arcade sprijinite pe doua coloane.

Intrarea in pronaos se face pe o usa scunda si stramta, incadrata cu doua caneluri, care se termina in arc frant, iar pronaosul este despartit de naos prin trei arcade sprijinite prin doua coloane. Altarul este circular, cu tavan boltit luminat de o singura fereastra.

Pictura s-a realizat intre anii 1659-1660, cu mult simt artistic, impunandu-se atat prin realismul si dramatismul scenelor de mucenicie, cat si prin bogatia decoratiilor. Pictura a fost lucrata in fresca, in timpul domniei lui Stefanita Lupu, de catre pictorul Ioan Matei. Ea are o deosebita valoare istorica si artistica.

Desi s-ar parea ca pictorul care a pictat la Hlincea a fost un grec, totusi trebuie remarcate motivele populare originale cu care el si ajutoarele sale, probabil moldoveni, au impodobit chenarele si arcurile nartexului.

Ca si la celelate biserici, si pictura bisericii Manastirii Hlincea cuprinde atat scene sacre, cat si istorice. Din primul grup fac parte scenele din viata lui Iisus Hristos, a Maicii Domnului, ale Sfintilor, Proorocilor, Sinoadelor Ecumenice, Apostolilor, iar din al doilea grup fac parte portretele ctitorilor etc.

In tabloul votiv de pe peretele de sud al naosului sunt pictati noii ctitori: Vasile Lupu, Stefanita Lupu si Doamna Ecaterina, imbracati in costumele de ceremonie. Din pictura interioara se remarca in mod deosebit figura arhanghelului Gavriil, precum si seria de sfinti militari: Mercurie, Nichita, Gheorghe, Dimitrie si Teodor, care indica realele calitati portretistice ale pictorului.

De asemenea, este de remarcat prezenta emblemei imperiale bizantine - vulturul bicefal incoronat, zugravita intr-o nisa de sub fereastra altarului, simbol ce trebuie pus in legatura cu visurile de marire ale lui Vasile Lupu, cel "cu fire imparateasca, mai mult decat domneasca".

Se poate afirma cu certitudine ca pictura de la biserica Manastirii Hlincea, in care predomina culorile verde-pal, ros-brun, si rosul de minium, este o opera de arta remarcabila, ce-si mentine prospetimea si care merita toata atentia cecetatorilor si vizitatorilor.

O nota aparte face iconostasul vechi, din secolul al XVIII-lea, de o certa valoare artistica de patrimoniu. El provine de la Manastirea Cetatuia, atunci cand, la sfarsitul secolului al XIX-lea, aici s-au realizat ample lucrari de reparatii.

Daca doriti sa efectuati o vizita la Manastirea Hlincea, va recomandam doua trasee. Primul traseu va permite sa ajungeti cu masina, in 10 minute, pe drumul pornind de la pasarela Nicolina, din sudul municipiului Iasi.

Al doilea traseu, cel mai indicat, este o invitatie la drumetie, pornind cu piciorul de la Manastirea Cetatuia pe traseul marcat cu un patrat alb si o dunga verticala rosie. Drumul dureaza o jumatate de ora si se desfasoara de-a lungul culmii dealului Cetatuii, pe langa padurea de artari, pini si salcami, padure declarata zona de protectie silvica.

• Manastirea Dobrovat
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Inaltarea Domnului - Galata
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Vladiceni
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Frumoasa
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Barnova
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: