Manastirea Ratesti

            
Manastirea Ratesti

Este situata la aproximativ 30 km N-V de Buzau, soseaua Buzau-Brasov in satul Ratesti, comuna Berca . Aceasta asezare monahala, ctitorie a boierului Dragomir si a sotiei sale, a fost initial (pe la sfarsitul secolului al al XVI-lea) schit de calugari ce avea atunci o mica biserica de lemn cu hramul "Sfanta Treime". Schitul Ratesti (asa apare in acte pana la 1868) a fost mentionat documentar pentru prima oara la 6 mai 1634, intr-un act de danie al monahului Sofronie de Gomesti. O alta marturie indirecta despre existenta schitului exista intr-un act din 21 ianuarie 1652, in care printre cei ce dau marturie ca Dragomir Capitanul stapanea mosia Ratesti figurau Damaschin Calugarul, Daniil Calugarul si Popa Dumitru calugarul, vietuitori in schitul ctitorit de capitanul Dragomir.

Conform documentelor - in anul 1752 acest sfant lacas a ramas parasit, fenomenul pustiirii fiind frecvent intalnit in aceasta perioada si la alte schituri din judetul Buzau, din pricina lipsei de calugari. Este reinfiintat dupa 1760 ca urmare a donatiei facute de boierii Scarlat si Alexandru Hrisoscobu - insa ca manastire de maici, iar in anul 1784 i se mai construia inca o biserica de lemn, cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Dimitrie". Pe temeliile acesteia s-a ridicat ulterior, in anul 1844, biserica cea mare de acum, purtand ambele hramuri: "Sfanta Treime" si "Sfantul Mare Mucenic Dimitrie". Tot in aceasta perioada s-a construit in cimitir o biserica mica cu o singura turla pe naos, pictata in 1874 (pictura modesta) de un autor necunoscut ce are hramul "Invierea lui Lazar".

In privinta vladirilor din incinta manastirii inventarul din 1875 enumera: scoala, biserica, clopotnita, arhondaricul , o alta cladire cu 12 camere si inca o casa mai mica cu o sala. In afara curtii interioare era o casa arhondaric cu sala si 7 camere, doua case mici, bucatarie si alte constructii pentru animale si pasari. Cutremurele din 1940, 1977, 1986 au adus stricaciuni care au facut necesara renovarea constructiei si a picturii bisericii.

Biserica, edificiu monumental in care se imbina structurile compozitionale ale arhitecturii ecleziastice autohtone cu cateva elemente din stilul neoclasic, intr-un mod placut armonios, atrage privirea, dar si imbie sufletul pelerinului la rugaciune. Biserica are 30 metri in lungime, 15 metri latime, si este construita pe o temelie de piatra de un metru si cu inaltimea pana la acoperis de 10 metri. Este de plan triconic, cu pronaosul dezvoltat in largime. Are 3 turle construite din scandura: una mare pe naos de 12 metri in forma octogonala si doua mici pe pronaos, in forma patrata, toate prevazute cu cate 4 ferestre. Naosul este delimitat de pronaos prin doua coloane puternice, care sustin o arcada a boltei. Toate ferestrele sunt prevazute cu grilaje metalice. Pardoseala bisericii este din scandura, iar acoperisul din tabla alba.

A fost pictata in fresca intre 1843-1844 de pictorul Nicolae Teodorescu, conducatorul scolii de zugravi de la Episcopia Buzaului, ajutat de nepotul sau Gh. Tattarescu, elev al scolii. Din perioada cat a lucrat la Ratesti se mai pastreaza azi in muzeul Episcopiei Buzaului o icoana cu doua fete "Sf. Treime" (semnata jos in coltul din dreapta Tattarescu pictor) si "Iubirea lui Hristos",tot cu doua fete, ce reprezinta pe o fata Sfintii 40 de mucenici, iar pe cealalta Sf. Dimitrie si Gheorghe avand jos in stanga semnatura (Tattarescu). Din pictura lui Nicolae Teodorescu azi se mai pastreaza doar catapeteasma. Octavian Teodorescu renoveaza pictura in 1973-1974. Dupa cutremurul din 1977, tot edificiul s-a fisurat si in 1978-1979 pictura a fost din nou renovata.  Ca elemente de arta sculpturala biserica prezinta catapeteasma, iconostasul, strana arhiereasca, opere ale atelierului de sculptura de la Episcopia Buzaului.

In 1861 s-a infiintat in manastire o scoala pentru maici si pentru fetele sarace din comunele invecinate, infiintata si finantata de P.S. Dionisie Romano. Traditia scolii a fost reluata aici prin scoala de adulte in 1912 si prin scoala de cantari bisericesti din 1922, deasemeni prin actualul seminar (1996), ridicat prin grija P.S.Epifanie Norocel. In stanga bisericii mari a manastirii este cismeaua, ridicata in 1911 de Fotinia Xenocrat. Aproape de cismea se afla cladirea muzeului, care adaposteste colectia de arta veche bisericeasca a manastirii. Colectia a luat fiinta in anul 1975, amenajata fiind intr-o sala spatioasa, fosta trapeza, pictata in anul 1859 de monahul Elisei de la Ciolanu, astfel incat sala insasi constituie o adevarata expozitie de arta.

Referitor la colectia de carte veche bisericeasca expusa in sala muzeului, inca din 1878 existau 180 volume intre care figurau cele a lui Macarie Egipteanul, Teodor Studitul, Ioan Scararul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gura de Aur, etc. In 1900 erau mai multe manuscrise, cel mai pretios fiind un Tretavanghel copiat in 1780, fost al manastirii Butoiul din Dambovita. Colectia de arta bisericeasca infiintata in 1975, compusa din icoane pe lemn si sticla, broderii artistice, obiecte de cult, carte veche (o raritate o constituie Biblia poliglota format mare, tiparita la Paris de Antonius Vitray in 1629). Tot din colectie fac parte broderii in fir de aur si argint (bedernite, palitine, vesminte arhieresti: mantie, omofor), obiecte liturgice din argint: cruci, sfesnice, candele, catui, ripide, cadelnite, doua chistornice din piatra, , obiecte sculptate in lemn, pomelnice ctitoricesti pe lemn.

Manastirea Ratesti are un numar mare de vietuitoare, cum a avut pe tot timpul existentei ei, cu viata de sine.

Ai intrebari, opinii despre acest articol? Adreseaza-te forumului!