Manastirea Ratesti
Manastirea Ratesti este o manastire ortodoxa cu viata de obste in care se nevoiesc in jur de 60 de maici. Manastirea, a carei biserica este inchinata Sfintei Treimi si Sfantului Dimitrie Izvoratorul de Mir, se afla in judetul Buzau, la o distanta de aproximativ 30 de kilometri nord-vest de orasul Buzau. La aceasta se ajunge pe drumul national 10, trecandu-se raul Buzau, mai inainte de localitatea Satuc, sau pe drumul judetean 203, trecand prin Berca, apoi pe drumul comunal 194, cale de doi kilometri. Adresa manastirii: satul Ratesti, comuna Berca, 127039, judetul Buzau.
Manastirea Ratesti - scurt istoric
Pe la sfarsitul secolului al XVI-lea, actuala asezare monahala de la Ratesti, ctitorie a boierului Dragomir si a sotiei sale, era numai un smerit schit de calugari, avand o biserica mica de lemn, inchinata Sfintei Treimi. Asezarea monahala va aparea mentionata ca "schit" pana in anul 1868.
Prima mentionare a Schitului din Ratesti se pastreaza din data de 6 mai 1634, cand acesta este amintit intr-un act de danie al monahului Sofronie de Gomesti. Un alt document care aminteste de Schitul Ratesti dateaza din 21 ianuarie 1652; in acesta, mai multi barbati dau marturie despre faptul ca "mosia Ratesti apartine lui Dragomir Capitanu", printre care se numara si "Damaschin calugarul, Daniil calugarul si Popa Dumitru calugarul, vietuitori in schitul ctitorit de capitanul Dragomir".
Potrivit documentelor, in anul 1752, locasul monahal din Ratesti va ajunge parasit, fie din pricina unor greutati ale vremii, fie din pricina lipsei de monahi. In anul 1760, schitul este reinfiintat, ca urmare a donatiei facute de boierii Scarlat si Alexandru Hrisoscobu, de asta data, schitul primind o obste de maici.
In anul 1784, pentru nevoile schitului se va construi o noua biserica, tot din lemn, inchinata Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. Pe temelia acestuia se va ridica, mai tarziu, in anul 1844, biserica cea mare de zid, purtand ambele hramuri ale celor doua biserici vechi de lemn: "Sfanta Treime" si "Sfantul Mare Mucenic Dimitrie".
Odata cu zidirea bisericii celei mari, in cimitirul manastirii va fi zidita inca o bisericuta mica, tot din zid, cu o singura turla, avand drept hram "Invierea lui Lazar"; aceasta va fi zugravita in fresca in anul 1874.
In anul 1875, complexul monahal de la Manastirea Ratesti numara urmatoarele cladiri: scoala, biserica cea mare, clopotnita, arhondaricul, corpul cu 12 chilii si trapeza. In afara incintei, tot foarte aproape de manastire, se inalta arhondaricul, cu numai sapte camere, pentru primirea pelerinilor, daua case mici si o gospodarie pentru pasari.
Cateva cutremure de pamant (1940, 1977, 1986) au dus la necesitatea absoluta de a renova zidurile si pictura bisericii celei mari, precum si ale unora dintre cladirile cele vechi.
Biserica cea mare, imbinand in mod armonios arhitectura bisericeasca autohtona cu elemente neoclasice, are 30 de metri lungime, 15 metri latime si o inaltime de zece metri. Planul bisericii este triconic, avand un pronaos mare in partea vestica. Boltile bisericii sunt incununate cu trei turle construite din scandura: turla mare este octogonala, iar turlele mici sunt hexagonale.
Naosul este delimitat de pronaos prin doua coloane masive care sustin o arcada a boltei. Toate ferestrele sunt prevazute cu grilaje metalice. Pardoseala bisericii este din scandura, iar acoperisul este din tabla alba.
Interiorul a fost imbracat in fresca intre anii 1843-1844, de catre renumitul pictor Nicolae Teodorescu, conducatorul Scolii de zugravi de la Episcopia Buzaului, ajutat de nepotul sau, Gheorghe Tattarescu, elev al Scolii. De la acesta din urma, din perioada cat a lucrat la Manastirea Ratesti, se mai pastreaza si azi, in Muzeul Episcopiei Buzaului, o icoana cu doua fete "Sfanta Treime" si "Iubirea lui Hristos", precum si o alta, tot cu doua fete, ce reprezinta pe o fata pe "Sfintii 40 de Mucenici", iar pe cealalta pe "Sfintii Dimitrie si Gheorghe".
Din pictura lui Nicolae Teodorescu se mai pastreaza astazi doar catapeteasma. Octavian Teodorescu renoveaza pictura intre anii 1973-1974. Dupa cutremurul din 1977, tot edificiul s-a fisurat, drept pentru care, intre anii 1978-1979, pictura a fost din nou renovata. Ca elemente de arta sculpturala biserica prezinta catapeteasma, iconostasul, strana arhiereasca, opere ale atelierului de sculptura de la Episcopia Buzaului.
In anul 1861, in Manastirea Ratesti s-a infiintat o Scoala pentru maici si pentru fetele sarace din comunele invecinate, infiintata si finantata de Preasfintitul Dionisie Romano. Traditia scolii de la Ratesti a fost reluata aici prin Scoala de Adulte, in anul 1912, si prin Scoala de Cantari Bisericesti, din anul 1922; de asemenea, prin actualul Seminar Teologic, infiintat in anul 1996, prin grija Preasfintitului Epifanie Norocel.
In stanga bisericii celei mari a manastirii se afla o fantana, ridicata in anul 1911, de catre Fotinia Xenocrat. Aproape de cismea se afla cladirea muzeului, care adaposteste colectia de arta veche bisericeasca a manastirii. Colectia a luat fiinta in anul 1975, fiind amenajata intr-o sala spatioasa, fosta trapeza a manastirii, pictata in anul 1859, de monahul Elisei de la Manastirea Ciolanu, astfel incat sala insasi constituie o adevarata expozitie de arta.
Referitor la colectia de carte veche bisericeasca expusa in sala muzeului, inca din anul 1878 aici existau in jur de 180 de volume de carte, intre care figurau cele ale Sfintilor Macarie Egipteanul, Teodor Studitul, Ioan Scararul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur, etc. In anul 1900, in colectie se aflau deja mai multe manuscrise, cel mai pretios fiind un Tretavanghel copiat in 1780, fost al Manastirii Butoiul, din judetul Dambovita.
Colectia de arta bisericeasca, infiintata in anul 1975, este compusa din icoane pe lemn si sticla, broderii artistice, obiecte de cult, carte veche (o raritate o constituie "Biblia poliglota", format mare, tiparita la Paris, de Antonius Vitray, in anul1629). Tot din colectie fac parte broderii in fir de aur si argint (bedernite, palitine, vesminte arhieresti: mantie, omofor), obiecte liturgice din argint (cruci, sfesnice, candele, catui, ripide, cadelnite), doua chistornice din piatra, obiecte sculptate in lemn, precum si unele pomelnice ctitoricesti, scrise pe lemn.
Teodor Danalache
-
Manastirea Tiganesti
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Brebu
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Corbii de Piatra
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Viforata
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.