Manastirea Barsana

Manastirea Barsana apartine de Episcopia Maramuresului si Satmarului si este situata la 22 km sud-est de orasul Sighetul Marmatiei, la iesirea din satul Barsana, aproape de malul Izei. Barsana este printre cele mai vechi localitati si este atestata la anul 1326. La Barsana au existat doua vetre monahale: una in partea sud-estica a hotarului, in locul numit Valea Slatinei (Parul Calugarului), iar alta in partea sud-vestica a hotarului, pe dealul Humana, la izvoarele vaii, care astazi se numeste Valea Hotarului, iar in documentele secolului al XIV - lea e amintita cu numele Valea Manastirii. Sihastria de la Parul Calugarului, datand de pe la inceputul sec. al 14-lea si repede prefacuta in manastire de obste, va fi fost mutata, in a doua jumatate a aceluiasi veac (spre 1390, sub voievodatul lui Balcu si al lui Drag), dincoace de Iza, in locul numit La Poduri ("Podurile Stramtorii", devenite mai apoi "Podurile Manastirii"). Voievozii Balcu si Drag, carora li s-au alaturat si boierii din sat, au inzestrat manastirea cu terenuri arabile, fanete, paduri si alte bunuri, fiind in acest fel ctitorii manastirii iar Manastirea Barsana poate fi numita, pe drept cuvant, manastire voievodala. In prima jumatate a sec al XVIII-lea, manastirea detine un rol important atat in timpul uniatiei cat si ca resedinta a  Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului intre anii 1735-1740. 

            

La 12 iulie 1791 manastirea a fost desfiintata, calugarii au fost alungati si s-au refugiat in Moldova la Manastirea Neamt. Dupa desfiintarea manastirii, n-au dainuit decat biserica si staretia, pe care in 1806 credinciosii din Barsana le-au stramutat chiar in vatra satului, unde se mai pot vedea si azi. Reinfiintarea manastirii era o nazuinta mai veche a barsanenilor, dar ea nu s-a putut concretiza decat dupa 1989. In anul 1993 s-a sfintit piatra de temelie si s-a inceput ridicarea noii biserici. Prin straduinta Preotului paroh Gheorghe Urda si cu banii si munca credinciosilor din Barsana, s-a ridicat una din cele mai mari biserici din lemn si a unei impozante cladiri pentru staretie, chilii, trapeza, bucatarie si magazii.  Episcopia Maramuresului si Satmarului a aprobat si a obtinut de la Sfantul Sinod decizia de infiintare a manastirii in 1993, cu obste de maici, conducerea obstii fiind incredintata monahiei Filofteia Oltean din manastirea Ramet.

            

Proiectul Manastirii "Soborul Sfintilor 12 Apostoli" - Barsana a fost gandit ca un ansamblu arhitectural, si cuprinde urmatoarele obiective: Biserica in stil marmuresean, Altarul de vara, Aghiasmatarul, Staretia, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Casa mesterilor, Praznicarul cu trapeza, Muzeul, Turnul - clopotnita, Poarta maramureseana, Monumentul funerar, drumul de acces, loc pentru aprinderea lumanarilor, troite, lac, pod peste lac, alei care duc la diferite obiective, parcare, si altele.

            

Biserica manastirii, aflata la cca 100 de metri de staretie si de chiliile obstii, are 57 de metri inaltime, 23 de metri lungime si 12,5 metri latime, iar la demisol se afla paraclisul mare al manastirii. Biserica propriu - zisa se afla la parter, are un plan treflat, cu doua abside poligonale. Spatiul este compartimentat cu pridvor, pronaos, naos, altar. Pridvorul este construit din lemn de stejar sculptat cu ornamente specifice artei maramuresene. Turnul este plasat deasupra pronaosului si este prevazut cu foisor si coif prelung. Intrarea in pronaos se face printr-o usa masiva din lemn de stejar, sculptata. Exista si o a doua intrare in naos pe partea nordica. Pronaosul este despartit de naos printr-un perete din lemn in care este o usa foarte larga pentru circulatie. Altarul este separat printr-o catapeteasma construita din lemn sculptat cu ornate specifice artei maramuresene. Acoperisul de sindrila de brad lucrata in stilul numit "coada de randunica" are streasina dubla si formeaza o adevarata dantelarie in lemn.

In fata bisericii este altarul de vara, ridicat in anii 1996-1997, construit din lemn si acoperit cu sindrila. Altarul de vara este elementul de arhitectura in jurul caruia pivoteaza intregul ansamblu monahal.  In spatele lui aghiasmatarul completeaza ansamblul manastiresc si se afla intr-un loc central. Acesta evoca constructiile anexa, de pe langa basilicile paleocrestine in care se savarsea si se pastra aghiasma.

Turnul clopotnita cu gang, prin care intra masinile, grupurile de turisti si pelerini, a fost construit in anii 1998-1999. La 120 m vest de biserica a fost ridicat corpul de chilii. Este o cladire tip vila cu trei nivele: demisol, parter si etaj. Constructie din lemn pe fundatie de bolovani de piatra cimentata si cu acoperisul din sindrila cuprinde staretia, trapeza, bucataria, magazii, multe chilii si un paraclis. A fost construita in 1995-1996. Casa artistilor, ridicata in partea de nord si putin mai sus pe coasta, constructie din lemn acoperita cu sindrila, a fost terminata in 1999. Aici sunt gazduiti oameni de creatie, oameni cu preocupari artistice. In 1998 a fost ridicata si o casa a mesterilor, in stil maramuresan cu sarpanta acoperisului foarte inalta si o veranda sustinuta de numerosi stalpi din lemn, casa acoperita cu dranita. Asa cum este si numita, aici se hranesc si odihnesc numerosii mesteri care lucreaza frumoasele constructii arhitectonice ale complexului monahal. Mai la vale de aceasta constructie se ridica o constructie cu multe camere pentru adapostirea numerosilor pelerini si oameni in nevoie de ajutor.

Accesul in incinta se face pe alei marginite de gard jos, format din stalpi de beton, ingraditi cu nuiele de rachita, asa cum o cere traditia maramuresana. Peste bordurile acestor alei sunt peluzele de iarba si flori care intregesc frumusetea locului. Amintim ca manastirea are si un atelier de pictura in care maicile picteaza icoane pe sticla si lemn.

• Manastirea Barsana
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Bisericile din lemn
  Publicat in : Arhitectura Bisericeasca

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: